Efectele Globalizarii in Romania - Avantaje, Costuri

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Efectele Globalizarii in Romania - Avantaje, Costuri.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 19 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Paul Ionescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

I. ASPECTE GENERALE ALE GLOBALIZĂRII

Globalizarea, pe lângă faptul ca este discutată şi tratată sub diferite forme din prisma tuturor palierelor societăţii în care trăim, reprezintă un fenomen inevitabil. Nu suntem noi (nici ca indivizi luaţi în parte şi nici ca popor sau naţiune) în măsură să decidem sau să alegem dacă vrem globalizare, dacă acceptăm globalizarea. Astăzi globalizarea există pur şi simplu, iar noi suntem oarecum predestinaţi să trăim sub semnul acesteia, sub spectrul ei şi să-i facem faţă. Nimic din ceea ce se întâmplă acum în societatea noastră nu rămâne necontaminat de flagelul globalizării. Globalizarea a devenit simbolul vremurilor în care trăim.

Cu siguranţă, fenomenul globalizării a luat naştere în spaţiul lumii occidentale şi s-a extins în urma dorinţei ferme şi a deciziei conştient asumate de celelalte ţări de a se conecta la acest sistem în vederea câştigării unor beneficii de pe urma lui. Însă această constatare simplă nu înseamnă că relaţiile care se instituie între diferiţii parteneri care au aderat la sistemul globalizării sunt unilaterale şi rigide, ci comportă grade de complexitate extrem de diferite. Rolul pe care fiecare îl deţine în procesul globalizării nu este definitiv distribuit. De aceea globalizarea se caracterizează, ca şi sistem economic, prin deschidere, inovaţie şi mobilitate sau schimbare continuă. Nimic nu este şi nu va fi bătut în cuie din acest punct de vedere. Nu există practic valori absolute. Globalizarea generează o serie de avantaje (oportunităţi) care pot fi valorificate cu drepturi depline şi egale, chiar dacă uneori în moduri diferite, de oricare dintre locuitorii “imperiului” ei, cu condiţia de a manifesta iniţiativă şi suficientă deschidere sau înţelegere. De aceea cred că beneficiile extinderii globalizării se răsfrâng în mod nediscriminator asupra tuturor celor pe care ea i-a cuprins. Interese şi obiective clare, dar diferite, există de toate părţile (aici putem încadra şi aderarea ţărilor est-europene la NATO şi integrarea acestora în UE, care constituie componente instituţionalizate ale fenomenului mai larg al globalizării).

Contactele din ce în ce mai extinse (în plan economic, politic, social şi cultural) dincolo de frontierele statelor sunt elemente caracteristice ale globalizării şi conduc la reducerea rolului de bariere pe care frontierele statale le îndeplinesc. Politologii iau în considerare două posibile tendinţe de evoluţie a procesului globalizării: o tendinţă optimistă şi una pesimistă.

Conform scenariului optimist, susţinut de teoria neoliberală, suveranitatea naţională va fi din ce în ce mai restrânsă, pe măsură ce globalizarea pieţelor si a civilizaţiilor va depăşi frontierele geopolitice de astăzi şi va eroda puternic identitatea naţională creând „cetăţeni globali" care vor asimila interesele generale ale întregii umanităţi.

Celalalt scenariu, bazat pe teoria realistă, prognozează că statele vor exacerba competiţia în care se află unele cu altele, tocmai datorită fenomenului globalizării, încercând să preia controlul asupra noilor tendinţe. Această competiţie va reconfigura distribuţia mondială a puterii, ducând la creşterea bogăţiei şi stabilităţii unora dintre state şi dimpotrivă, la sărăcirea şi mai accentuată şi la creşterea instabilităţii în ţările deja sărace.

Schimbările ce au loc în prezent în sistemul mondial sunt datorate în primul rând globalizării. Comunicaţiile în timp real, datorită revoluţiei în tehnologia informatică, generează noi relaţii şi un nou tip de economie mai puţin controlat de guvernele statelor .

II. ELEMENTE DE MANIFESTARE A GLOBALIZĂRII LA NIVEL MONDIAL

Pe lângă aceste aspecte generale care se referă la receptarea globalizării de către cei cărora ea se adresează, există şi câteva elemente importante vizând modalităţile prin care globalizarea se manifestă şi influenţează viaţa celor care o trăiesc. Aici poate fi menţionat în primul rând ceea ce constituie de fapt motorul globalizării, reprezentat de recentele progrese din tehnologie, de la internet la telecomunicaţiile prin satelit. Premisa decisivă şi suflul continuu al globalizării le găsim în ceea ce Thomas L. Friedman numeşte “democratizarea tehnologiei”. Descrierea pe care el o face acestei schimbări este extrem de vie şi inteligibilă pentru oricine vrea să pătrundă semnificaţia concretă a globalizării: “democratizarea tehnologiei este cea care oferă unui număr tot mai mare de oameni, echipaţi cu tot mai multe computere, modemuri, telefoane celulare, sisteme de cablu şi conexiuni prin internet, posibilitatea de a ajunge tot mai departe şi mai departe, într-un număr tot mai mare de ţări, din ce în ce mai rapid, mai profund şi mai ieftin decât oricând în istorie…Graţie democratizării tehnologiei, acum toţi putem avea acasă la noi o bancă, un birou, un ziar, o librărie, o firmă de brokeri, o fabrică, o firmă de investiţii, o şcoală…”. Această democratizare a tehnologiei a deschis cu adevărat calea unei circulaţii libere a informaţiei pe toate planurile, proces soldat cu consecinţe fantastice sub toate aspectele. În era globalizării se poate comunica liber de orice constrângeri oriunde, de oriunde. Practic nu există limitări în această direcţie pentru ţările racordate la sistemul globalizării. Un alt aspect semnificativ este deplina liberalizare şi dezvoltare a comercializării serviciilor şi bunurilor sau produselor în cadrul globalizării, facilitată în mod indiscutabil de aceeaşi democratizare a tehnologiei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Efectele Globalizarii in Romania - Avantaje, Costuri.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA ANDREI ŞAGUNA DISCIPLINA: CULTURI EUROPENE ŞI MENTALITĂŢI POLITICE