Cuprins
- CAP I. Solul si monitorizarea calitatii solurilor 1
- 1.1. Solul 1
- 1.2. Monitorizarea calitatii solurilor 2
- 1.2.1. Substanţe potenţial poluante 2
- 1.2.2. Zone afectate de diferite procese de poluare 4
- CAP II. Degradarea si protectia solului si a subsolului 8
- 2.1. Consideratii generale privind degradarea solului 9
- 2.2. Protectia subsolului 10
- CAP III Efectele juridice şi implicaţiile economice ale protecţiei solului şi subsolului 12
- Concluzii 15
- Bibliografie 16
Extras din referat
CAP I. SOLUL SI MONITORIZAREA CALITATII SOLURILOR
1.1. SOLUL
Una din componentele deosebit de importante ale biosferei este solul.
Ca support si mediu de viata pentru plantele superioare, solul este unul din principalii depozitari ai substantei vii a uscatului si a energiei potentiale biotice captate prin fotosinteza, ca si al celor mai importante elemente vitale(carbon, azot, calciu, fosfor, potasiu, sulf, etc.)
Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o continuă evoluţie sub influenţa factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al Pământului în care se dezvoltă viaţa vegetală. Stratul fertil al solului conţine nutrienţi şi este alcătuit din humus şi din loess. El poate proveni şi din mulci. Un sol lipsit de o cantitate suficientă de nutrienţi de numeşte oligotrofic.
Ştiinţa care studiază geneza, evoluţia, structura şi distribuţia solurilor se numeşte pedologie, solul îngheţat permanent sau temporar se numeşte gelisoliar partea de dedesubt, ce rămâne îngheţată permanent, se numeşte pergelisol sau permafrost si partea de la suprafaţă, care se dezgheaţă vara, se numeşte molisol.
În zonele cu pergelisol gros, procesul repetat îngheţ-dezgheţ dă naştere la un microrelief dispus anarhic (similar carstului) numit criocarst sau termocarst.
Alte tipuri de soluri sunt:
-sol aluvionar - Tip de sol cu o structură foarte variată ce apare pe luncile inundabile.
-sol azonal - Soluri de evoluţie incipientă, fără orizonturi distincte, formate pe depozite recente, răspândite pe mici areale.
-sol calcimorfic - Tip de sol aflat deasupra unui strat bogat în calciu.
-sol hidromorfic - Tip de sol ale cărui procese pedologice sunt dominate de prezenţa unei cantităţi abundente de apă.
1.2. MONITORIZAREA CALITAŢII SOLURILOR
Incepand din 1992 s-au efectuat lucrari de teren si laborator in cadrul “Sistemului de monitoring al solurilor agricole si forestiere”, sistem care a fost finantat in prima etapa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului (1992 - 2000), cand s-au efectuat cercetari in reteaua nationala de monitoring de nivel I, acoperindu-se astfel intregul teritoriu al tarii (670 situri agricole si 274 situri forestiere).
In etapa a doua, 2000 - 2002, s-a efectuat a doua determinare a parametrilor de monitoring in 197 situri agricole de nivel I în cadrul Programului Relansin.
Incepand din 2003 s-au continuat cea de a doua determinare in cadrul retelei agricole de nivel I. Astfel au fost parcurse in total cu a doua determinare prin lucrari de teren si de laborator, cele 670 situri agricole.
In acelasi timp s-au efectuat studii la nivel II privind diferite procese de poluare si degradare a solurilor.
S-a relansat activitatea de monitorizare a solurilor la nivel local, prin studii pedologice pe teritorii administrative.
1.2.1. Substanţe potenţial poluante
Menţionăm că pentru solurile arabile s-au analizat probe din stratul agrochimic (0 - 20 cm), iar pentru pajişti, din straturile 0 - 10 cm şi 10 - 20 cm, iar ca rezultat s-a operat cu media celor două straturi.
Din cele 7 metale grele analizate în cadrul fiecărui judeţ, au fost luate în considerare două elemente esenţiale pentru regnurile animal şi vegetal (Cu şi Zn) şi două elemente neesenţiale care pot influenţa negativ cele două regnuri (Pb şi Cd).
Cuprul
Din totalul de probe analizate, în 2004, 42,23% au conţinut normal , în scădere faţă de 1995. Ca urmare a crescut numărul cazurilor cu încărcare slabă şi cu încărcare moderată. Doar 4 situri au încărcare puternică şi un sit a rămas cu încărcare foarte puternică.
Plumbul
S-au analizat probe din 669 situri la prima recoltare şi 670 la a doua recoltare. În 2004 a crescut ponderea cazurilor de probe nepoluate de la 26,61% la 58,51% şi au scăzut semnificativ probele slab încărcate, de la 64,87% la 33,73%, precum şi cele moderat încărcate. A crescut ponderea clasei cu încărcare puternică cu 2 cazuri (0,45% faţă de 0,15%). Valorile mai ridicate sunt specifice în general zonelor cu exploatări miniere şi metalurgie neferoasă (în judeţele Maramureş, Dâmboviţa, Constanţa).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Efectele Juridice si Implicatiile Economice ale Protectiei Solului si Subsolului.doc