Energia și mediul în Uniunea Europeană

Energia este esentiala pentru bunastarea economica si sociala. Energia ofera confort si mobilitate si este esentiala pentru bunul mens al majoritotii activilatilor inductriale si comerciale. Cu toate acestea, productia si consumul de energie exercita presiuni considerabile asupra mediului, care includ contributii la schimbarile climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit si producerea de efecte adverse asupra sanatatii umane. Politica energetica a UE reflecta aceste gama larga de probleme si are trei scopuri principale:

- securitatea aprovizionarii

- competivitate

- protectia mediului.

Desi aceste directii pot parea diferite, ele sunt strâns intercorelate. De exemplu, imbunatatiri in eficienta energetica, contribuie pe de o parte la securitatea furnizarii prin reducerea cantitatii de energie consumata, dar si la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si agenti poluanti prin reducerea consumului de combustibili fosili. Pe de alta parte, liberalizarea pietei energetice si concurenta sporita vor creste competitivitatea prin reducerea costurilor, însa fara ca internalizarea costurilor sa fie deplina si o îmbunatatire a managementului cererii de energie, reducerea costurilor poate avea ca rezultat reduceri de preturi care vor descuraja economisirea energiei si vor încuraja consumul de energie.

În conformitate cu obiectivele politicii energetice, obiectivele de mediu specifice ale politicii energetice a UE privind integrarea politicii de mediu (detaliate în comunicatul Comisiei Europene asupra integrarii politicii de mediu în cadrul politicii energetice a Comunitatii, 1998) sunt:

- reducerea impactul producerii si utilizarii energiei asupra

mediului

- promovarea economisirii energiei si eficientei energetice

- cresterea ponderii productiei si utilizarii de energii curate.

Emisiile de gaze cu efect de sera

Emisiile de gaze cu efect de sera din domeniul energetic în UE au scazut în raport cu totalul emisiilor de gaze cu efect de sera înregistrat între 1990 si 2000, proportia acestora din urma crescând la 82 %. Reducerea emisiilor din domeniul energetic poate fi atribuita partial închiderii unor centrale din Marea Britanie si Germania. Totusi, UE a atins obiectivul de a stabiliza emisiile de dioxid de carbon în anul 2000 la nivelul anului 1990. Cu toate acestea, va fi dificil pentru UE sa realizeze obiectivele specificate în protocolul de la Kyoto de a reduce pâna în 2010 emisiile totale de gaze cu efect de sera cu 8 % fata de nivelul din 1990. În lipsa unor masuri suplimentare, este putin probabil ca emisiile totale în 2010 sa fie la acelasi nivel ca si în 1990, scaderea emisiilor din afara Domeniului energetic fiind depasita de cresterea emisiilor din domeniul energetic, datorata în principal sectorului de transporturi.

Presupunând ca obiectivul Protocolului de la Kyoto va fi atins utilizând doar masuri interne, majoritatea statelor member nu au facut suficiente progrese pentru a asigura atingerea obiectivelor ce le revin conform acordului de divizare a sarcinilor UE. Analiza stadiului îndeplinirii obiectivelor, efectuata in baza datelor din 1999, arata ca Finlanda, Franta, Germania, Luxemburg, Suedia si Marea Britanie au redus suficient emisiile totale suficient pentru a putea atinge obiectivele în 2010. Totusi, în toate statele membre, cu exceptia Suediei, emisiile din domeniul energetic între 1990 si 1999 au scazut mai putin sau au crescut mai mult decât emisiile totale. Dupa 2010 se prevede continuarea cresterii consumului de energie, cel putin pâna în 2020. Atingerea obiectivului propus de Comisia Europeana de reducere pâna în anul 2020 a emisiilor totale în UE cu 1 % pe an fata de nivelul din 1990 necesita schimbari pe termen lung în modelul de producere si utilizare al energiei (centrale electrice, constructii, transport etc.). Aceste modele vor fi determinate prin decizii luate iminent, deci pentru reducerea emisiilore din domeniul energetic sunt necesare actiuni politice imediate. În statele membre sunt în curs un numar de initiative care vor pregati drumul pentru reducerea pe termen lung a emisiilor de gaze cu efect de sera din domeniul energetic. De exemplu, sapte state membre au introdus deja taxe pe carbon.