Eroarea de Fapt și Influența Ei asupra Răspunderii Penale

1.Introducere

În ştiinţa şi practica dreptului, un domeniu central îl reprezintă materia răspunderii juridice. Aceasta pentru că răspunderea juridică este, în esenţă, o garanţie a realizării dreptului, un factor de eficienţă a acestuia. Concepută a fi o componentă fundamentală a sistemului de drept, răspunderea juridică este, în manifestările ei concrete, o sumă de forme de răspunderi specializate, reglementate de instituţii juridice distincte.

Atît formele de răspundere juridică, cît şi instituţiile care le reglementează sunt rezultatul unui îndelungat proces evolutiv. De-a lungul timpului în cadrul diferitelor ramuri de drept s-au adoptat norme juridice şi s-au relevat principii şi reguli specifice în materia răspunderii subiectelor de drept pentru actele şi faptele lor. Cercetarea acestor reguli şi practici, a particularităţilor de reglementare a condus în plan teoretic la fundamentarea unor forme de răspundere distincte, întemeiate pe concepţii coerente şi unitare şi caractrizate de trăsături distincte.

Utilizarea teoriei generale a răspunderii ar accelera procesul de fundamentare a unor noi forme de răspundere, a căror evoluţie tinde spre consacrarea, aşa cum este şi cazul răspunderii specifice dreptului comercial.

Răspunderea pentru fapta ilicită cauzatoare de prejudicii este o parte componentă a răspunderii sociale ce revine fiecărei persoane pentru faptele sale.

Sfera răspunderii sociale este deosebit de largă şi de cuprinzătoare. Ea include răspunderea morală, răspunderea politică, răspunderea juridică, precum şi diferite alte modalităţi sub care, într-o formă sau alta, membrii societăţii sînt chemaţi să dea seama pentru modul în care se comportă în viaţa socială.

Dacă ne referim numai la răspunderea juridică, a cărei caracteristică esenţială o constituie posibilitate aplicării, în caz de nevoie a constrîngerii de stat, vom reţine, de asemenea, marea diversitate sub care această răspundere se poate manifesta.

Există o răspundere civilă, o răspundere penală, o răspundere contravenţională, precum şi diferite alte modalităţi în care răspunderea juridică se poate manifesta potrivit specificului diferitelor ramuri ale dreptului.

În lucrarea dată mă voi referi la răspunderea civilă dlictuală cît şi cea contractuală, răspunderea penală, răspunderea contravenţională.

Uneori, răspunderea civilă poate să apară singură. Alteori, ea se poate cumula, poate fi dublată cu alte forme de răspundere juridică, de exemplu, cu răspunderea penală, sau cu răspunderea administrativă, sau disciplinară etc. În contextul acestui cumul de răspunderi, fiecare răspundere păstrează caracterul de sine stătător şi va acţiona în formele sale specifice. De exemplu, dacă fapta ilicită cauzatoare de prejudicii întruneşte elementele unei infracţiuni, în afara obligaţiei de despăgubire-manifestare a răspunderii civile-se va aplica şi pedeapsa prevăzută de Codul Penal-manifestare a răspunderii penale.

La fel este de conceput un cumul între răspunderea civilă şi răspunderea administrativă sau între răspunderea civilă şi cea disciplinară.

2.Eroarea de fapt

Eroarea este reglementată în art. 51, Cod Penal al României și este de două feluri:

1. Eroarea de drept - Există atunci cînd făptuitorul nu cunoaște sau cunoaște în mod greșit o normă juridică de care depinde caracterul penal al faptei.

2. Eroarea de fapt - Constă în necunoașterea sau cunoașterea greșită a unei stări, împrejurări sau situații de care depinde caracterul penal al faptei.