Evoluția reglementărilor juridice privind protecția Dunării împotriva poluării

1. Notiuni introductive

Bazinul dunarean prezinta o serie de particularitati geografico-naturale, socio-economice si de alta natura, care isi pun amprenta asupra regimului colaborarii statelor riverane in general si asupra prevenirii si combaterii poluarii transfrontaliere in special.

Prin lungimea si volumul sau de apa, Dunarea reprezinta cel de-al doilea fluviu din Europa (dupa Volga) si unul dintre cele mai importante fluvii la nivel international. Ea traverseaza teritoriul a zece state, leaga patru capitale europene, iar bazinul sau, in suprafata de 817.000 km, priveste teritoriul a 18 tari. Din lungimea totala de 2.850 km, fluvial este navigabil pe circa 2.588 km intre Sulina si Ulm. Printre afuenti sai se afla rauri precum Inn, Drava, Sava, Tisa si Prutul, la randul lor cursuri internationale de apa.

Bazinul Dunarii cuprinde un mare numar de tari riverane, unele dintre ele fiind situate cvasiexclusiv in acest cadru (cazul Ungariei) si o populatie totala de circa 250 milioane de locuitori, ceea ce constituie un factor de puternica presiune asupra mediului fluvial. De asemenea, riveranii fluviali sunt in majoritate state cu economie insuficient dezvoltata si care nu au acordat o atentie deosebita problemelor protectiei mediului in ultimele decenii; bazinul superior este mai dezvoltat din punctul de vedere al industriei, agriculturii si tehnologiei decat bazinul mijlociu si mult mai mult decat bazinul inferior.

Trebuie retinut ca Dunarea este una din principalele resurse de apa ale tarii noastre si are o importanta deosebita pentru economia Romaniei. Cele aproximativ noua miliarde metri cuubi utilizate anual pentru multiplele folosinte ale zonei de sud si sud-est reprezinta circa 47% din resursele disponibile ale raurilor interioare, in totalitatea lor, ceea ce ilustreaza atat aspectul cantitativ al problemei cat si caracterul potential de exploatare intesiva a acestei resurse.

Dunarea, prin debitul sau poate asigura nu numai cea mai mare parte a necesitatilor unei economii dezvoltate, cum ar fi alimentarile cu apa potabila si industriala a municipiilor riverane (Drobeta Turnu Severin, Turnu Magurele, Giugiu, Calarasi, Braila, Galati, Tulcea), dar si nevoile specifice ale zonei, cum sunt: navigatia, irigatiile, piscicultura, energetica, agrementul, in cadrul unor activitati caracterizate prin cerinte mari si foarte mari de apa.

De aici rezulta si importanta problemelor de gospodarire cantitativa si calitativa a apelor Dunarii, stiut fiind ca dezvoltarea si exploatarea unitatilor dn cadrul acestor ramuri de activitate depind de parametrii acestor doua dimenisiunii principale ale apei.

In acelasi timp, crearea cursului unic de apa Marea Neagra-Dunare-Rin-Main-Marea Nordului a creat noi premise ale cooperarii internationale in utilizarea fluviului pentru navigatie, a nascut noi probleme suplimentare pentru poluarea transfrontaliera a apelor sale si a sporit interesul comunitatii internationale pentru solutionarea lor corespunzatoare.

Nu pot fi ignorate nici starile conflictuale traditionale, inclusive cele de natura ecologica dintre statele riverane, precum cele dintre Ungaria si Slovacia in privinta proiectului hidroenergetic Gabcikovo – Nagymaros si dintre Romania si Bulgaria referitoare la poluarea atmosferica si la centrala atomoelectrica de la Koslodui.

Totodata o serie de evenimente regionale, precum conflictul din Iugoslavia (martie – iunie 1999), ca si cele doua accidente ecologice din judetul Maramures (Romania), survenite in lunile ianuarie si martie 2000 au contribuit la o poluare accidentala a fluviului si la generarea unor dificultati in derularea cooperarii statelor dunarene in privinta protectiei acestuia.

Desigur, toate tarile bazinului polueaza fluvial si efectele acestei poluari le afecteaza deopotriva pe toate, dar statele situate in aval sufera intr-o maniera mai intensa si diferentiata, in functie de utilizarile apei. In plus, poluarea afluentilor se adauga poluarii proprii Dunarii. Asemenea realitati trebuie avute in vedere la elaborarea masurilor de prevenire si combatere a poluarii transfrontaliere si marcheaza in mod evident cooperarea intertatala.