Executarea și încetarea contractului de franciză a dreptului de proprietate intelectuală

EXECUTAREA SI INCETAREA CONTRACTULUI

DE FRANCIZA A DREPTULUI DE PROPRIETATE INTELECTUALA

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Aflata intr-o continua expansiune si in Romania, franciza se intrevede ca o reteta legala care permite „copierea” unei afaceri de succes. Franciza, in intelesul sau larg, reprezinta reteaua care leaga titularul afacerii de succes de comerciantii interesati in dezvolatrea propriei afaceri. Mijlocul juridic care asigura legatura este contractul de franciza.

Desi clauzele sale sunt o combinatie de clauze specifice mai multor tipuri de contracte, cum sunt contractul de inchiriere, contractul de asociere in participatiune, contractul de know-how sau contractul de munca, contractul de franciza are un statut juridic autonom, bucurandu-se de reglementari specifice proprii.

In sistemul de drept romanesc cadrul juridic care trebuie respectat la redactarea contractului de franciza este reprezentat de Ordonanta Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 79 din 9 aprilie 1998, republicata in Monitorul Oficial nr. 180 din 14 mai 1998 („Legea”).

Legea nu defineste contractul de franciza, ci doar franciza ca tehnica de comercializare. Am putea defini contractul de franciza ca fiind acel contract prin care francizorul se obliga sa puna la dispozitia francizatului un nume comercial, insemne comerciale si un know-how verificat, asistenta tehnica si comerciala, pentru ca francizatul, in schimbul platii unei redevente, sa poata exploata sau dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu sub marca francizorului.

Este de retinut faptul ca francizorul transmite numai dreptul de folosinta asupra semnelor de atragere a clientelei (numele comercial, insemnele comerciale si know-how-ul), iar nu dreptul de proprietate asupra acestora).

Conform Legii, francizorul este un comerciant, titular al drepturilor asupra unei marci inregistrate care asigura beneficiarului o pregatire initiala pentru exploatarea marcii inregistrate, dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu, care utilizeaza personal si mijloace financiare pentru promovarea marcii sale, cercetarii si inovatiei, asigurand dezvoltarea si viabilitatea produsului, iar beneficiarul (sau francizatul) este acel comerciant, persoana fizica sau juridica, selectionat de catre francizor, care adera la reteaua de franciza.

Franciza este un ansamblu de drepturi de proprietate industrială sau intelectuală privind mărci, firme, desene şi modele industriale, drepturi de autor, know-how sau brevete de invenţii sau inovaţii destinate a fi exploatate pentru vânzarea de produse şi prestarea de servicii de către utilizatorii finali.

Într-o altă definiţie, contractul de franciză este acordul prin care francizorul acordă altei persoane denumită francizat, în schimbul unei compensaţii financiare directe sau indirecte, dreptul de a exploata o franciză în scopul comercializării unor produse şi/sau servicii determinate.

Specialiştii în domeniu au definit în mod constat franciza reliefând elementele specifice ale acesteia. Astfel, într-o definiţie, se arată că „acordurile de franciză constau, esenţial, în licenţierea drepturilor de proprietate industrială sau intelectuală relative la mărci, embleme, sau a know-how-ului, care pot fi combinate cu restricţii asupra livrărilor sau cumpărărilor de produse".

EXECUTAREA CONTRACTULUI DE FRANCIZA

OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR:

1. Francizorul se obligă:

a) să pună la dispoziţia beneficiarului, gratuit, design-ul, instrucţiunile necesare privitoare la mobilier şi decorare pentru spaţiile de desfacere şi/sau fabricaţie, spaţiu pe care în prealabil l-a avizat;

b) să acorde gratuit asistenţă tehnică în domeniul conducerii şi instruirii profesionale pe toată durata contractuală;

c) să pună la dispoziţia beneficiarului marca de fabrică, de comerţ sau de serviciu, al cărei titular este;

d) să pună la dispoziţia beneficiarului licenţa şi know-how-ul unui proces deja existent de fabricaţie şi distribuţie;

e) să transmită până la data de beneficiarului dreptul de folosinţă exclusivă, în limitele teritoriului, a mărcilor puse la dispoziţie;

f) să nu folosească nici o altă marcă sau nume pentru produsele respective, altele decât cele care au fost cesionate beneficiarului;

g) să livreze produsele comandate de beneficiar, în cantităţile, calităţile şi termenele pe care acesta le-a solicitat prin înscrisuri, conform regulii INCOTERMS 1990;

h) să verifice punctele de desfacere şi/sau de fabricaţie deschise de beneficiar;

i) să nu numească, pe durata derulării contractului, un alt beneficiar sau distribuitor pentru produsele şi/sau serviciile ce fac obiectul prezentului contract;

j) să garanteze produsele şi/sau serviciile conform termenelor înscrise, în anexa nr. la prezentul contract;

k) să înceteze furnizarea anumitor produse beneficiarului, dacă acest lucru se justifică prin condiţiile economice;

l) în decursul fiecărui an, să instruiască un număr de maximum salariaţi ai beneficiarului, în tehnici şi metode de distribuire a produselor, la sediul său, pe o perioadă nu mai lungă de zile. Cheltuielile pentru această operaţiune (de salarizare, transport şi cazare ale personalului instruit) vor fi suportate de beneficiar.

6.2. Beneficiarul se obligă:

a) să vândă produsele sau să presteze serviciile, cu respectarea strictă a condiţiilor contractuale sau, după caz, şi realizarea producţiei conform licenţei francizorului şi aplicarea procedeelor tehnice primite de la acesta;

b) să vândă produsele numai în zona teritorială determinată prin contract;