Executarea silită civilă

In cazul in care debitorul, obligat printr-o hotarare judecatoreasca sau printr-un alt titlu executoriu, nu isi aduce la indeplinire obligatia fata de creditor de buna voie, acesta din urma are posibilitatea de a recurge la procedura executarii silite, procedura prin care obligatiile debitorului consfiintite prin titlul executoriu vor fi aduse la indepilinire in mod silit.

Actele de executare silita trebuie sa fie indeplinite cu stricta respectare a prevederilor legale, spre a nu se prejudicia interesele partilor sau ale altor persoane. Pentru a se asigura desfasurarea legala a procedurii de executare silita s-a creat contestatia la executare.

Contestatia la executare, „lato sensu”, poate fi definita ca mijlocul procedural, specific fazei executarii silite, aflat la dispozitia persoanei interesate (persoana care se considera vatamata in drepturile sale prin actele de executare silita), prin care aceasta contesta executarea silita insasi, orice act de executare sau solicita instantei clarificarea intelesului, intinderii si aplicarii titlului executoriu.

Pentru definirea contestatiei la executare in materie contraventionala trebuie insa avute in vedere urmatoarele aspecte specifice: subiectele raportului juridic executional; titlul executoriu, ce poate fi o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila sau procesul verbal de constatare si sanctionare; sanctiunile ce se aduc la indeplinire in mod silit, sanctiuni ce pot fi principale dar si complementare; interesul urmarit in cadrul executarii silite in materie contraventionala precum si finalitatea executarii sanctiunii contraventionale.

Daca in cadrul raportului de drept material contraventional subiectele acestuia sunt persoana fizica sau juridica ce se face vinovata de savarsirea unei contraventii, in calitate de subiect activ, si persoana fizica sau juridica ce sufera consecintele daunatoare ale contraventiei (situatie intalnita mai rar in materia dreptului contraventional) sau societatea in ansablul ei, in calitate de subiect pasiv, in cadrul procedurii executarii silite, persoana fizica sau juridica sanctionata contraventional, devine subiect pasiv, deoarece este obligata sa aduca la indeplinire sanctiunea contraventionala. Aceasta poate fi obligarea la plata amenzii contraventionale, obligarea la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, ca sanctiune principala, dar si sanctiuni complementare, prevazute de art. 5 al. 3 din Ordonanta Guvernului nr.2/2001, sau alte sanctiuni contraventionale, principale sau complementare, stabilite prin legi speciale.

Din aceste considerente, putem defini contestatia la executare in materie contraventionala drept mijlocul procedural specific fazei de executare silita a contraventiilor, pus la dispozitia persoanei interesate de a contesta actele de executare sau intreaga actiune de executare silita, acte care, potrivit contestatorului ii lezeaza anumite drepturi sau interese legitime. Utilizarea sintagmei „executarea silita a contraventiilor” a fost facuta cu scopul de a sublinia ca atacarea actelor de executare silita facute in baza procesului verbal de sanctionare contraventionala, ca titlu executoriu nu poate fi incadrata in cadrul fazei de executare silita, ca etapa finala in cadrul unui proces civil.

Impotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, in conditiile legii. Respectivul articol al Ordonantei Guvernului nr. 2/2002 coroborat cu art. 47 din acelasi act normativ arata ca exercitarea contestatiei la executare va fi guvernata de dispozitiile Codului de procedura civila, ce completeaza dispozitiile prezentei ordonante. In ceea ce priveste executarea sanctiunii contraventionale a amenzii, respectiva ordonanta precizeaza ca executarea se face in conditiile prevazute de dispozitiile legale privind executarea silita a creantelor bugetare.

Avand in vedere acest lucru se pune problema daca procedura contestatiei la executare in materie contraventionala este guvernata si de dispozitiile Codului de procedura fiscala cu privire la contestatia la executare silita. Daca executarea sanctiunii amenzii contraventionale se va face potrivit dispozitiilor Capitolului VIII din codul de procedura fiscala, contestatiei la executarea ce are ca obiect sanctiunea cu amenda ii vor fi aplicabile atat dispozitiile Codului de procedura civila, avand caracter general, cat si dispozitiile Codului de procedura fiscala, ca norme juridice speciale.

Pornind de la dispozitiile art. 39 alin. 4 din O.G. nr. 2/2002, coroborat cu dispozitiile Codului de procedura civila natura juridica a contestatiei la executare in materie contraventionala, aceasta procedura are natura juridica a unei cai generale de atac impotriva actelor de executare silita, in cazul in care este promovata de debitor (consideram ca este putin probabil ca aceasta cale de atac sa fie utilizata de catre creditor, avand in vedere ca acesta nu poate sa isi conteste propriile sale acte). In cazul in care contestatia la executare este promovata de catre un tert care pretinde scoaterea de sub urmarire a bunurilor sale, urmarite gresit, ca fiind ale debitorului, ne aflam in fata unei adevarate cereri in revendicare. Situatia tertului in cadrul contestatiei la executare in materie contraventionala va fi dezbatut pe larg in sectiunea „Subiectele contestatiei la executare in materie contraventionala”.

Scopul urmarit prin introducerea contestatiei la executare poate fi:

- modificarea executarii;

- scoaterea de sub urmarire a unor bunuri;

- impiedicarea executarii.

Nu trebuie sa se omita insa faptul ca drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege, in caz contrar putand a cadea in pretentiuni pentru pagubele pricinuite.

In continuare vom analiza motivele invocate in cadrul promovarii contestatiei la executarea silita, intalnite in cadrul unui proces civil, in raport cu situatii, ipotetice, care ar putea constitui motive invocate in cadrul contestatiei la executare in materie contraventionala:

1. Nerespectarea conditiilor cerute de lege pentru investirea cu formula executorie. Acest motiv nu poate fi intalnit in cadrul contestatiei la executare in materie contraventionala, deoarece potrivit art. 37 din O.G. nr. 2/2002 procesul verbal neatacat in termen, precum si hotararea judecatoreasca irevocabila, prin care s-a solutionat plangerea constituie titlu executoriu, fara nici o alta formalitate. Dar in situatia persoanei vatamate care este pusa in situatia executarii silite a despagubirii in literatura de specialitate se considera ca mai inainte de a trece la executarea efectiva , executorul judecatoresc trebuie sa obtina incuviintarea executarii, in conditiile art. 373, cod de procedura civila.

In cazul in care, printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila s-a anulat procesul verbal de sanctionare contraventionala, dar organele de specialitate initiaza procedura executarii silite, „ipoteticul” debitor se va prezenta la sediul organului care a initiat executarea cu copia de pe dispozitivul hotararii judecatoresti irevocabile si a procesului verbal de sanctionare contraventionala anulat prin hotarare, cerand incetarea oricarui act de executare silita, avand in vedere ca nu exista in cauza un titlu executoriu.