Extrădare

1)Introducere:

Complexitatea instrumentelor internationale în domeniul cooperarii judiciare internationale în materie civila, penala, comerciala etc., a modalitatilor de comunicare, a declaratiilor si rezervelor statelor - parte la conventiile internationale, a limbilor de lucru solicitate pentru traducerea actelor în strainatate, precum si a formularelor – tip, a facut indispensabila punerea la dispozitia practicienilor a unei actualizari a stadiului relatiilor internationale ale României în domeniul asistentei judiciare.

Structura Ghidului de cooperare judiciara internationala cuprinde conventiile multilaterale (elaborate sub egida diferitelor organizatii internationale (O.N.U., C.E., C.D.I.P. Haga, U.E.), conventiile bilaterale, legislatie comunitara si legislatie interna, cu scopul de a informa instantele asupra exigentelor impuse de cooperarea judiciara internationala.

Mai mult, aplicabilitatea multitudinii de instrumente juridice internationale în aceleasi materii accentueaza dificultatile mentionate.

În cadrul spatiului judiciar comun al Uniunii Europene, cooperarea judiciara se desfasoara în temeiul unor instrumente comunitare care au la baza principiile recunoasterii si încrederii reciproce între sistemele juridice ale statelor membre ale Uniunii Europene.

În termeni generali, cooperarea judiciara internationala în materie penala cuprinde: asistenta judiciara, extradarea, transferarea persoanelor condamnate, transferul de proceduri, recunoasterea hotarârilor.

Asistenta judiciara în materie penala se solicita de autoritatile judiciare competente din statul solicitant si se acorda de autoritatile judiciare din statul solicitat.

Cele mai importante conventii multilaterale în aceasta materie au fost adoptate sub egida Consiliului Europei si Organizatiei Natiunilor Unite. De asemenea, România a încheiat peste 20 de tratate bilaterale.

Cea mai mare parte dintre acestea impun desemnarea uneia sau mai multor autoritati centrale pentru transmiterea cererilor si îndeplinirea altor atributii specifice. În România, ca de altfel în marea majoritate a statelor, Ministerul Justitiei este autoritatea centrala în urmatoarele materii: extradare; transferarea persoanelor condamnate; transferul de proceduri ; recunoasterea hotarârilor; asistenta judiciara în faza de judecata.

Pentru cererile de asistenta judiciara în materie penala din faza de cercetare si urmarire penala autoritatea centrala este Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, dar exista si tratate (cum este cel cu SUA), care impun si în aceasta faza transmiterea cererilor prin Ministerul Justitiei. Ministerul Administratiei si Internelor este autoritatea centrala pentru cererile referitoare la cazierul judiciar.

Unele instrumente ale Consiliului Europei permit transmiterea directa a cererilor de asistenta judiciara stricto sensu, fie numai în caz de urgenta, cu obligativitatea transmiterii unei copii la autoritatea centrala , fie în toate cazurile . De aceea, este foarte important ca autoritatea judiciara româna solicitanta sa verifice, în fiecare caz, care este instrumentul juridic aplicabil, cu dispozitiile cele mai favorabile, iar în cazul conventiilor multilaterale trebuie verificate obligatoriu lista statelor parti si eventualele declaratii ale acestora privind modalitatea de transmitere si limbile acceptate.

În cadrul spatiului judiciar comun al Uniunii Europene, cooperarea judiciara se desfasoara în temeiul unor instrumente comunitare care au la baza principiile recunoasterii si încrederii reciproce.

Dupa data aderarii la Uniunea Europeana, judecatorii si procurorii români vor aplica, în relatia cu statele membre UE, instrumentele comunitare bazate pe comunicarea directa între autoritatile judiciare. Astfel, de la data intrarii în vigoare pentru România a Conventiei UE de asistenta judiciara din 29 mai 2000, cererile de asistenta judiciara privind comisiile rogatorii si comunicarile de acte vor putea fi transmise direct autoritatii judiciare solicitate. De asemenea, de la data aderarii, procedurile formale de extradare vor fi înlocuite cu procedurile de predare în baza unui mandat european de arestare, emis în aplicarea deciziei-cadru a Consiliului nr. 584/JAI din 13 iunie 2002.

În relatia cu statele membre UE, rolul Ministerului Justitiei, ca autoritate centrala româna în domeniul cooperarii judiciare în materie penala se schimba, principala atributie ramânând aceea de a asista si sprijini, inclusiv prin intermediul punctelor nationale de contact pentru RJE / EJN contactul direct între autoritatile judiciare române si cele din statele membre UE, spre deosebire de atributiile autoritatii centrale în relatia cu statele nemembre UE, care includ, între altele, efectuarea controlului de regularitate internationala (în calitate de „gardian al tratatelor” încheiate de România în aceasta materie) si transmiterea / primirea cererilor.