Extrădarea

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei de cercetare. În condițiile actuale, de dezvoltare a societății, determinate de progresul tehnico-științific și ținând cont de noile realități ale vieții, comunitatea mondială a ajuns într-un stadiu, în care evoluția și siguranța existenței umane, în continuare, nu mai pot fi tratate unilateral, astfel încât, se intensifică tendința statelor la colaborare și cooperare în diverse domenii.

Această tendință, fără excepții, se manifestă și în domeniile activității juridice în materie penală. Astfel, având în vedere creșterea numărului cazurilor de criminalitate transfrontalieră se impune o cooperare cât mai strânsă dintre state în vederea combaterii fenomenului infracțional, în general, și al criminalității transfrontaliere, în special.

În acest context, o formă de cooperare juridică internațională în materie penală o reprezintă asistența juridică internațională în materie penală, menită să consolideze solidaritatea comunitară în activitatea de prevenire și combatere a criminalității care implică elementul de extranietate. Modul de cooperare este stabilit prin convenții, tratate, acorduri, pe bază de reciprocitate etc., în baza respectării independenței și suveranității fiecărei părți contractante.

În acest proces de luptă împotriva fenomenului infracțional, extrădarea deține un loc impunător, fiind forma de asistență juridică cea mai des utilizată în practica judiciară și are cele mai importante efecte comparativ cu alte forme de asistență juridică internațională în activitatea de prevenire și reprimare a infracțiunilor. Iar în literatura de specialitate, extrădarea este considerată expresia cea mai vie a asistenței juridice în domeniul dreptului penal. Acest fapt determină actualitatea și importanța subiectului extrădării, care reprezintă o instituție de drept foarte complexă.

Prin caracteristica și finalitatea sa, extrădarea oferă statelor posibilitatea de a asigura fiecărui stat cele mai bune condiții de realizare a justiției, reprezentând o garanție a solidarității internaționale a statelor în lupta împotriva infracționalității.

În acest context, scopul lucrării este de a analiza, în baza izvoarelor normative și științifice, instituția extrădării, astfel încât să fie identificate și elucidate elementele definitorii, aspectele caracteristice și importanța acestei insituții.

Realizarea scopului general va avea la bază atingerea următoarelor obiective:

1. Analiza aspectelor evoluției istorico-juridice a instituției extrădării;

2. Dezvoltarea aspectelor științifico-teoretice cu privire la noțiunea de extrădare;

3. Elucidarea condițiilor de fond și de formă ce necesită a fi respectate pentru realizarea extrădării;

4. Determinarea tipurilor extrădării;

5. Evidențierea importanței acestei instituții;

6. Abordarea unor aspecte practice privind extrădarea prin exemplificarea unor cazuri concrete de aplicare a acesteia;

7. Prezentarea aspectelor de statistică și dinamincă cu privire la instituția extrădării;

8. Formularea anumitor concluzii în baza materialului teoretic și practic analizat.

În calitate de bază metodologică au fost utilizate:

1.Metoda istorică, ceea ce a permis cercetarea evoluției instituției extrădării de la origini până în prezent și examinarea împrejurărilor istorice care au determinat apariția acesteia;

2.Metoda comparativă, a permis cercetarea instituției extrădării într-un studiu comparativ al dezvoltării acestui fenomen și reflectarea lui în reglementările juridice internaționale.

3.Metoda experimentului sau studiului de caz, ce a constat în abordarea unor aspecte practice privind extrădarea, prin exemplificarea unor cazuri concrete de aplicare a acesteia.

5.Metoda statistică, a permis reflectarea dinamicii și nivelul utilizării și realizării instituții extrădării în Republica Moldova.

Baza teoretico-științifică a tezei o constituie lucrările cercetătorilor autohtoni în domeniu precum și actele normative internaționale și interne în vigoare.

Sumarul compartimentelor tezei. Lucrarea conține introducere, două capitole, concluzii generale în baza materialului teoretic și practic analizat și bibliografie.

Primul capitol CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND EXTRĂDAREA ȘI CONDIȚIILE ACESTEIA este alcătuit din 6 subcapitole și se referă la aspectele evolutive ale instituției extrădării, examinarea abordărilor doctrinare și normative ale noțiunii de extrădare precum și trăsăturile acesteia, investigarea materialelor științifice și normative pentru elucidarea condițiilor de fond și de formă ce necesită a fi respectate la acordarea extrădării, determinarea tipurilor de extrădarea și concluzii privitoare la acest capitol.

Al doilea capitol ANALIZA EXTRĂDĂRII SUB ASPECTUL DINAMICII ȘI PRACTICII

JUDICIARE este alcătuit din 3 subcapitole în care sunt abordate aspectele practice cu privire la instituția extrădării prin analiza unor cazuri din jurisprudența CEDO, precum și prezentarea aspectelor de statistică și dinamincă cu privire la instituția extrădării, conluzii la acest capitol.