Filosofia Dreptului

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 137 în total
Cuvinte : 36172
Mărime: 99.91KB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Mihailescu Bogdan

Extras din document

Sunt unii istorici care sustin ca Lycurg nu a existat niciodata. Dupa Rousseau, acesta este modelul legislatorului pentru cetatile antice care treceau de la domnia regilor ca stapani absoluti, spre o limitare a puterii acestora fie prin intermediul aristocratiei, fie prin cresterea puterii poporului. Povestea lui Lycurg este obscura, de aceea biograful sau din antichitate nota: ,,Orice spui despre el este controversat. Este sigur insa ca Lvcurg a aparut in Sparta in timpul discordiei ,,pe cand ocarmuirea sovaielnica cazuse prada unui zbucium neincetat". Este foarte sigur ca el este cel care a dat o lovitura decisiva regalitatii, prin reforma pe care a promovat-o, dupa care aceasta nu a mai putut fi niciodata ceea ce a fost altadata. Aristotel, in Politica, spune ca ,,Sub Charilaos, monarhia i-a cedat locul aristocratiei". Or, Charilaos era rege chiar in perioada lui Lycurg. Dupa informatiile lasate de Plutarh, stim ca Lycurg nu a fost insarcinat cu functiile de legislator decat in timpul unei rascoale, din pricina careia regele Charilaos a trebui sa se refugieze intr-un templu. A fost momentul in care Lycurg putea sa suprime regalitatea, dar nu a facut-o, considerand ca regalitatea este inviolabila. El, insa limiteaza puterea acesteia subordonand-o Senatului in tot ceea ce priveste guvernarea, fiind conducatorii acestei adunari si executorii deciziilor care se luau cu diferite prilejuri. Dupa Plutarh, prima grija a lui Lycurg a fost aceea de a avea un senat destinat sa fie o contrapondere in acelasi timp a puterii regelui si a celei a poporului, aceasta masura fiind primul exemplu al unui echilibru al puterilor.

Ca si in cazul lui Solon, atunci cand vorbim de Lycurg, trebuie sa avem in vedere ca el incearca sa creeze o unitate intre dreptul natural si dreptui pozitiv, actiune care isi face prezenta in momentele de criza. ,,Existenta legislatorilor inspirati de divinitate nu este un fapt propriu lumii grecesti. Civilizatiile Orientului Antic constituie o proba. Dar in Grecia, se pare ca legislatorul apare de fiecare data pentru a regla o situatie de criza, de stasis, amenintand unitatea cetatii Si ca solutia pe care o aduce la aceasta criza consta in a fixa regulile care fac justitia (dike) accesibila tuturor si de a-i sustrage arbitrariului fortei, legea (nomos) devenind astfel binele tuturor".

Meritul lui Lycurg este cu atat mai mare cu cat, ,,Sparta ofera exemplul tipic al unui stat extrem de conservator si anacronic, legat ca nici un altul de schemele politice stravechi. Nici un alt stat grecesc nu avea un sistem de viata atat de inuman, de viata personala si familiala complet sacrificate si subordonate militarismului brutal care a facut din Sparta cel mai puternic stat militar grec. Nici un alt oras-stat grec n-a fost atat de zelos in izolarea sa voita, interzicand cetateniior sai sa calatoreasca in afara granitelor statului si supraveghindu-i sever pe strainii aflati pe teritoriul sau, sau chiar interzicandu-le intrarea. Nici un alt stat grec n-a avut un sistem social atat de rigid, cu cele trei clase sociale ale sale atat de net si de categoric ierarhizate". In cadrul unei realitati atat de conservatoare si rigide, ceea ce a realizat Lycurg are semnificatia unei revolutii, pentru ca reforma sa cuprinde intreg secretul vietii sociale si nu numai pe acela al vietii politice.

Primul sau obiectiv a fost acela al limitarii puterii regilor (in Sparta conduceau doi regi). Este interesant de cunoscut care au fost modalitatile practice prin care puterea acestora, s-ar putea spune, a fost redusa la atributii de tip religios. Eforii erau cei care imparteau dreptatea in materie civile, iar senatul judeca crimele. In urma unui aviz dat de senat, eforii declarau razboi sau stabileau conditiile in care putea fi incheiata pacea. Pe perioada desfasurarii luptelor, eforii ii insoteau pe rege, supraveghindu-l, ei fiind cei care stabileau desfasurarea luptelor si cei care comandau operatiile militare. Este evident ca regii nu mai aveau nici o putere din moment ce erau lipsiti de dreptul de a imparti dreptatea, de a hotart relatiile exterioare ale statului si operatiunilor militare. Ei nu mai aveau dreptul decat sa dea anumite verdicte in procese religioase. Lipsa lor de putere rezulta si din urmatorul text din Herodot: ,,Daca cetatea aduce o jertfa, ei ocupa locul cel mai de cinste al ospatului sacru; sunt serviti primii si capata portie de doua ori mai mare. Sunt, de asemenea, cei dintai ce savarsesc libatiunea, iar blana animalelor jertfite le apartine. Si se da fiecaruia dintre ei, de doua ori pe luna, cate o victima, pe care o jertfesc lui Apollo". Se poate spune ca regii Spartei aveau, de acum, mai mult un rol decorativ, puterea fiind de fapt in mana eforilor, pentru ca in toate problemele care nu tineau de religie, regii ascultau de efori.

Reformele in domeniul social veneau sa aduca o anumita suplete intr-o viata sociala anchilozata in traditie. Lycurg va considera inegalitatea impusa de destin ca pe o maladie a societatii spartane, pentru ca ea era sursa de insolenta din partea celor bogati si de invidie din partea celor saraci, motiv pentru care a trecut la redistribuirea resurselor pentru a permite fiecarui cetatean sa aiba asigurata subzistenta alimentara. Pentru a limita dorinta excesiva a cetatenilor pentru metale pretioase, Lycurg a dispus realizarea unei monede din metal putin rezistent, pentru a inlatura tendinta de a o stoca, a o ascunde sau a o fura. Intentia sa a fost aceea de a-i orienta spre o folosire corecta a monedei si de a controla, pe cat posibil, imbogatirea excesiva a unora.

Educatia este una dintre masurile sociale cele mai importante pe care Lycurg le-a avut in vedere in cadrul reformei sale, metodele folosite fiind dintre cele mai aspre. Baietii si fetele erau invitati sa-si ascunda alimentele, ceea ce constituie un mijloc de a-i deturna de la invatarea abilitatii de a fura. Prinsi asupra faptului, erau aspru pedepsiti. Relatiile de familie erau foarte strict determinate. Procreatia, spre exemplu, era legata de consideratii de eugenie, pentru ca toti copiii care la nastere erau disgratiosi, sau fragili pu-teau fi eliminati, acest lucru insemnand ca optiunea nuptiala ramanea libera si bazata pe atractia reciproca. Odata consemnat, mariajul ramane ascuns de colectivitate un anumit timp si cuplurile nu puteau avea decat relatii sexuale clandestine.

Preview document

Filosofia Dreptului - Pagina 1
Filosofia Dreptului - Pagina 2
Filosofia Dreptului - Pagina 3
Filosofia Dreptului - Pagina 4
Filosofia Dreptului - Pagina 5
Filosofia Dreptului - Pagina 6
Filosofia Dreptului - Pagina 7
Filosofia Dreptului - Pagina 8
Filosofia Dreptului - Pagina 9
Filosofia Dreptului - Pagina 10
Filosofia Dreptului - Pagina 11
Filosofia Dreptului - Pagina 12
Filosofia Dreptului - Pagina 13
Filosofia Dreptului - Pagina 14
Filosofia Dreptului - Pagina 15
Filosofia Dreptului - Pagina 16
Filosofia Dreptului - Pagina 17
Filosofia Dreptului - Pagina 18
Filosofia Dreptului - Pagina 19
Filosofia Dreptului - Pagina 20
Filosofia Dreptului - Pagina 21
Filosofia Dreptului - Pagina 22
Filosofia Dreptului - Pagina 23
Filosofia Dreptului - Pagina 24
Filosofia Dreptului - Pagina 25
Filosofia Dreptului - Pagina 26
Filosofia Dreptului - Pagina 27
Filosofia Dreptului - Pagina 28
Filosofia Dreptului - Pagina 29
Filosofia Dreptului - Pagina 30
Filosofia Dreptului - Pagina 31
Filosofia Dreptului - Pagina 32
Filosofia Dreptului - Pagina 33
Filosofia Dreptului - Pagina 34
Filosofia Dreptului - Pagina 35
Filosofia Dreptului - Pagina 36
Filosofia Dreptului - Pagina 37
Filosofia Dreptului - Pagina 38
Filosofia Dreptului - Pagina 39
Filosofia Dreptului - Pagina 40
Filosofia Dreptului - Pagina 41
Filosofia Dreptului - Pagina 42
Filosofia Dreptului - Pagina 43
Filosofia Dreptului - Pagina 44
Filosofia Dreptului - Pagina 45
Filosofia Dreptului - Pagina 46
Filosofia Dreptului - Pagina 47
Filosofia Dreptului - Pagina 48
Filosofia Dreptului - Pagina 49
Filosofia Dreptului - Pagina 50
Filosofia Dreptului - Pagina 51
Filosofia Dreptului - Pagina 52
Filosofia Dreptului - Pagina 53
Filosofia Dreptului - Pagina 54
Filosofia Dreptului - Pagina 55
Filosofia Dreptului - Pagina 56
Filosofia Dreptului - Pagina 57
Filosofia Dreptului - Pagina 58
Filosofia Dreptului - Pagina 59
Filosofia Dreptului - Pagina 60
Filosofia Dreptului - Pagina 61
Filosofia Dreptului - Pagina 62
Filosofia Dreptului - Pagina 63
Filosofia Dreptului - Pagina 64
Filosofia Dreptului - Pagina 65
Filosofia Dreptului - Pagina 66
Filosofia Dreptului - Pagina 67
Filosofia Dreptului - Pagina 68
Filosofia Dreptului - Pagina 69
Filosofia Dreptului - Pagina 70
Filosofia Dreptului - Pagina 71
Filosofia Dreptului - Pagina 72
Filosofia Dreptului - Pagina 73
Filosofia Dreptului - Pagina 74
Filosofia Dreptului - Pagina 75
Filosofia Dreptului - Pagina 76
Filosofia Dreptului - Pagina 77
Filosofia Dreptului - Pagina 78
Filosofia Dreptului - Pagina 79
Filosofia Dreptului - Pagina 80
Filosofia Dreptului - Pagina 81
Filosofia Dreptului - Pagina 82
Filosofia Dreptului - Pagina 83
Filosofia Dreptului - Pagina 84
Filosofia Dreptului - Pagina 85
Filosofia Dreptului - Pagina 86
Filosofia Dreptului - Pagina 87
Filosofia Dreptului - Pagina 88
Filosofia Dreptului - Pagina 89
Filosofia Dreptului - Pagina 90
Filosofia Dreptului - Pagina 91
Filosofia Dreptului - Pagina 92
Filosofia Dreptului - Pagina 93
Filosofia Dreptului - Pagina 94
Filosofia Dreptului - Pagina 95
Filosofia Dreptului - Pagina 96
Filosofia Dreptului - Pagina 97
Filosofia Dreptului - Pagina 98
Filosofia Dreptului - Pagina 99
Filosofia Dreptului - Pagina 100
Filosofia Dreptului - Pagina 101
Filosofia Dreptului - Pagina 102
Filosofia Dreptului - Pagina 103
Filosofia Dreptului - Pagina 104
Filosofia Dreptului - Pagina 105
Filosofia Dreptului - Pagina 106
Filosofia Dreptului - Pagina 107
Filosofia Dreptului - Pagina 108
Filosofia Dreptului - Pagina 109
Filosofia Dreptului - Pagina 110
Filosofia Dreptului - Pagina 111
Filosofia Dreptului - Pagina 112
Filosofia Dreptului - Pagina 113
Filosofia Dreptului - Pagina 114
Filosofia Dreptului - Pagina 115
Filosofia Dreptului - Pagina 116
Filosofia Dreptului - Pagina 117
Filosofia Dreptului - Pagina 118
Filosofia Dreptului - Pagina 119
Filosofia Dreptului - Pagina 120
Filosofia Dreptului - Pagina 121
Filosofia Dreptului - Pagina 122
Filosofia Dreptului - Pagina 123
Filosofia Dreptului - Pagina 124
Filosofia Dreptului - Pagina 125
Filosofia Dreptului - Pagina 126
Filosofia Dreptului - Pagina 127
Filosofia Dreptului - Pagina 128
Filosofia Dreptului - Pagina 129
Filosofia Dreptului - Pagina 130
Filosofia Dreptului - Pagina 131
Filosofia Dreptului - Pagina 132
Filosofia Dreptului - Pagina 133
Filosofia Dreptului - Pagina 134
Filosofia Dreptului - Pagina 135
Filosofia Dreptului - Pagina 136
Filosofia Dreptului - Pagina 137

Conținut arhivă zip

  • Filosofia Dreptului.doc

Alții au mai descărcat și

Dreptul și Statul

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE DESPRE STAT SECŢIUNEA I Apariţia statului 1. Organizarea prestatală a societăţii Statul a apărut pe o...

Opera legislativă a lui Justinian

I. Importanta justificarii lui Justinian În dorinţa de a revitaliza societatea romană, aflată la începutul secolului al VI-lea în ultimul stadiu...

Kant - Filosofia Dreptului

Immanuel KANT Născută ca cel mai frumos dar pe care zeii l-au făcut oamenilor, filosofia a apărut ca răspuns la întrebări: ce este existenţa; care...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

TGD - relația dintre teoria generală a dreptului și filosofia dreptului

INTRODUCERE sau Ubi jus, ibi remedium Unde se aplică legea numai acolo se face dreptate. Dreptul e o ştiinţă socială, doarece obiectul său e să...

Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Te-ar putea interesa și

Normativizarea juridică

CAPITOLUL I NORMATIVITATEA, ORDINE SOCIALĂ ŞI CONTROL SOCIAL 1.1. Ordine socială şi control social 1.1.1 Ordine socială Într-o manieră generală...

Perspectivă filosofică asupra societății și a dreptului - Normele juridice în statul de drept - Dreptul moralei și morala dreptului

I. PERSPECTIVA FILOSOFICĂ ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI A DREPTULUI Filosofia dreptului privește dreptul în esența sa universală, spre deosebire de știința...

Kant - Filosofia Dreptului

Immanuel KANT Născută ca cel mai frumos dar pe care zeii l-au făcut oamenilor, filosofia a apărut ca răspuns la întrebări: ce este existenţa; care...

Obiectul de Studiu al Filosofiei Dreptului

Filosofia e definita ca fiind “conceptia generala despre lume”, rod al unui efort spre sinteza totala, doctrina care pretinde sa ne dea o imagine...

Probleme, Concepte în Filosofia și Teoria Dreptului din Secolul al XIX-lea

Triumful jusnaturalismului, pe teren politic şi legislativ, a dus la ideea că dreptul natural a fost realizat în mod concret, iar problema...

Filosofia Dreptului

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR” DIN TÂRGU MUREŞ Facultatea de drept

Pozitivismul în Drept

1. Introducere în filosofia dreptului pozitiv Dreptul nu este un dat, ci un proces; un proces de geneză şi evoluţie, datorat unui complex de...

Filosofia Dreptului

1.Filosofia ca spirit constient de sine.K. Jaspers : Filosofia se afla pretutindeni unde omul, prin gandire, devine constient de sine. Lumea ca...

Ai nevoie de altceva?