Forma Actului Juridic Civil

Actul juridic civil, definiţie

În ceea ce priveşte definirea actului juridic civil există mai multe variante, astfel Codul civil îl defineşte prin speciile sale(contracte speciale): contractul de donaţie, de vânzare-cumpărare, schimb, locaţiune, societate, mandat,comodat, împrumut, depozit, rentă viageră şi tranzacţie spre exemplu : definiţia contractului de vânzare-cumpărare „ vinderea este o convenţie prin care două părţi se obligă între sine, una de a transmite celeilalte proprietatea unui lucru şi aceasta a plăti celei dintâi preţul lui”, potrivit art.1294 Cod civil.

Actul juridic civil, în doctrină, este denumit în termeni esenţiali, pentru toate categoriile de acte juridice civile şi anume, actul juridic civil este „manifestarea de voinţă săvârşită cu intenţia de a produce efecte juridice, adică de a naşte, modifica şi stinge un raport juridic”

I. Forma Actului Juridic Civil

Forma actului juridic civil, reprezintă modalitatea de exteriorizare a manifestării de voinţă cu intenţia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.

Expresia „forma actului juridic civil” este folosită în doctrină, atât în sens restrâns

cât şi într-un sens mai larg, şi anume :

- în sens larg , forma actului juridic civil desemnează trei cerinţe de formă al acestuia :

a)- forma cerută pentru însăşi valabilitatea actului - ad validitatem

b)- forma cerută pentru probarea actului - ad probativ

c)- forma cerută pentru opozabilitatea actului faţă de terţe persoane.

- în sens restrâns - prin forma actului juridic civil se desemnează tocmai modalitatea de exteriorizare a voinţei juridice;

Forma solemnă a actului juridic poate fi impusă de lege, sau stabilită convenţional de părţi. De regulă, forma contractelor este aleasă de către părţile contractante, iar abaterile de la libertatea alegerii formei contractuale se stabilesc prin lege.

În Codul civil nu există o consacrare expresă, cu caracter general a principiului consensualismului, dar acesta poate fi definit ca o regulă de drept potrivit căreia, pentru a produce efecte juridice, manifestarea de voinţă nu trebuie sa îmbrace o formă specială.

I.1Clasificarea condiţiilor de formă a actului juridic civil

Clasificarea principală a condiţiilor de formă a actelor juridice civile, se face în funcţie de consecinţele juridice ale nerespectării acestora :

- forma cerută pentru valabilitatea actului juridic civil, ad. validitatem, reprezintă condiţia de valabilitate a actului juridic, în lipsa căreia actul nu este valabil. Această formă prezintă anumite caractere juridice :

- este un element constitutiv, esenţial al actului juridic - care atrage nulitatea absolută în caz de nerespectare;

- este incompatibilă cu manifestarea tacită de voinţă - deoarece aceasta formă presupune manifestarea expusa de voinţă;

- este exclusivă, ceea ce înseamnă că actul juridic poate fi încheiat într-o singură formă: solemnă sau consensuală. Atunci când legea precizează forma solemnă,părţile nu pot face o altă alegere, excepţie face testamentul.

La întocmirea actului juridic în formă ad validitatem, se impune respectarea anumitor condiţii :

- întregul act juridic trebuie să îmbrace forma cerută pentru valabilitatea sa;

- actul aflat în interdependenţă cu actul solemn trebuie să îmbrace şi el forma specială;

- actul care determină ineficienţa unui act solemn trebuie, în principiu să îmbrace şi el forma specială solemnă.