Forma de regim politic a statului Franța

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 9 în total
Cuvinte : 2718
Mărime: 51.28KB (arhivat)
Publicat de: Bogdan S.
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Trușcă
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative
Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir", Bucuresti

Cuprins

  1. INTRODUCERE 2
  2. 1. Regimul politic semiprezidențial al Republicii Franceze 3
  3. 1.1. Context istoric general 3
  4. 1.2. Caracteristici ale regimului politic francez actual 4
  5. 2. Instituția Șefului de Stat în Franța 5
  6. 2.1. Aspecte istorice privind instituția Șefului de Stat în Franța 5
  7. 2.2. Alegerea, atribuțiile și puterile Președintelui în Franța 5
  8. CONCLUZII 7
  9. Bibliografie 8

Extras din referat

INTRODUCERE

Franța, oficial Republica Franceză, este o țară din Europa de Vest, dar include și multe insule și teritorii de pe alte continente.

Dintre marile țări europene, Franța este cea mai veche țară din jurul unui domeniu regal și a fost organizată inițial în Île-de-France (cu capitala Paris). Franța este membru al Comisiei Europene și membru fondator al Uniunii Europene, al zonei euro și al spațiului Schengen. El este, de asemenea, unul dintre membrii fondatori ai Organizației Națiunilor Unite și unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. De asemenea, face parte din Organizația Internațională a Americii Latine Francofone.

Republica Franceză este o țară unificată, o țară democratică organizată ca o republică semi-prezidențială. Este o țară dezvoltată cu a cincea cea mai mare economie din lume în 2008. Declarația privind apărarea drepturilor omului și a drepturilor civile exprimă valorile pe care le reprezintă și se simte foarte persistentă.

Din punct de vedere militar, Franța este membră a OTAN (retrasă din OTAN în 1968 și revenită parțial în 2002) și una dintre cele șapte țări care dețineau oficial bombe atomice. Este considerată una dintre marile puteri de după al doilea război mondial.

Republica Franceză este o republică semi-prezidențială unificată, iar tradiția sa democratică este guvernată de Constituția celei de-a cincea Republici Franceze adoptată prin referendum la 28 septembrie 1958. Puterea executivă este reprezentată de președinte, ales prin vot universal, pentru un mandat de 5 ani (7 ani până în 2002) , iar guvernul este condus de primul ministru numit de președinte.

Puterea legislativă este reprezentată de parlamentul bicameral francez format din Adunarea Națională Franceză și Senat. Membrii Adunării Naționale reprezintă circumscripțiile locale și sunt aleși printr-o singură alegere generală pentru un mandat de cinci ani. Parlamentul are puterea de a dizolva guvernul, motiv pentru care decizia este luată de majoritatea Parlamentului. Senatorii sunt aleși de colegiul electoral format din aleși locali (consilieri municipali și locali) din regiune pentru un mandat de 6 ani. Puterea legislativă a Senatului francez este limitată, cele două camere trebuie să convină asupra legii, dar în caz de divergență, Adunarea Națională este determinată de Congres, cu excepția Constituției și a anumitor legi organice.

1. REGIMUL POLITIC SEMIPREZIDENȚIAL AL REPUBLICII FRANCEZE

1.1. Context istoric general

Sistemul semi-prezidențial își propune să suplinească numeroasele neajunsuri ale sistemului prezidențial, dar și să suplinească deficiențele sistemului parlamentar. Prevede o cale de mijloc în care președintele ales de întregul popor devine arbitrul între puterile statului.

Istoria dezvoltării politice franceze a stârnit un mare interes, deoarece în sistemul politic francez, aproape toate formele de guvernare au pierit una după alta. De la monarhia absolută, monarhia constituțională, imperiul și republica parlamentară, a devenit acum un sistem semi-prezidențial.

Pentru istorici, în special politologi, Franța este o țară cu cinci republici și, în ceea ce privește organizarea politică, Franța s-a dezvoltat în mai multe etape diferite.

Prima Republică a Franței a fost înființată pe baza constituției adoptate la 24 iunie 1793, care a condus și a realizat în mod direct idealurile revoluției din 1789. Victoria revoluției franceze, marcată de demolarea Bastiliei la 14 iulie 1789 (data Zilei Naționale a Franței), a indicat eliminarea monarhiei și pregătirea pentru înființarea unui guvern republican.

A II-a republică franceză a fost numele sistemului politic francez din 1848 până în 1852. Guvern republican, născut după revoluția din 1848 și a supraviețuit până la lovitura de stat a lui Louis Napoleon Bonaparte în 1852. Regimul original din istoria Franței a fost primul din cauza scurtei sale durate și al doilea pentru că a fost ultimul regim instituit după revoluție.

Republica a III-a franceză a fost numele sistemului politic francez din 1870 până în 1940. Este o democrație parlamentară, a apărut după căderea celui de-al doilea imperiu francez după izbucnirea războiului franco-prusian în 1870 și a supraviețuit până la căderea Franța în Franța. Începutul celui de-al doilea război mondial în 1940. A treia republică a fost promulgată de Constituție și înființată în mod oficial în 1875.

De la adoptarea Constituției la 13 octombrie 1946 până la adoptarea Constituției celei de-a V-a republici în octombrie 1958, a IV-a republică a fost numele sistemului politic al republicii din Franța din iunie 1944 până în octombrie 1958.

A V-a republică este un sistem parlamentar în care ramurile executive și legislative cooperează într-un sistem de separare a puterilor. Spre deosebire de un sistem prezidențial în care două regimuri sunt strict separate (precum regimurile din Statele Unite și Brazilia), fiecare regim are mijloacele de a exercita presiuni asupra celuilalt:

- Adunarea Națională poate răsturna guvernul printr-o moțiune de cenzură;

- Președintele poate dizolva Adunarea Națională.

Bibliografie

I. TRATATE, CURSURI, MONOGRAFII

1. Deaconu, Ș. (coord.) (2015) Codex constituțional: constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene. București: Editura Monitorul Oficial;

2. Ionescu, C. (1994) Sisteme constituționale contemporane. București: Editura Șansa;

3. Radu A. (coord.) (2012) Sfera Politicii. Revista de științe politice. Volumul XX. Numărul 3. București: Editura FUNDAȚIA SOCIETATEA CIVILĂ;

4. Tofan, D. A. (2006) Instituții administrativ europene. București: Editura C.H. Beck;

5. Vieriu, E. și Vieriu, D. (2010) Drept constituțional și instituții politice. București: Editura Pro Universitaria.

II. SITE-URI INTERNET

1. International Monetary Fund [online] Rapoarte privind perspectivele economice mondiale. Disponibil la adresa: https://www.imf.org/en/Countries/FRA/ [Accesat la data de 05 februarie 2021];

2. Juridice.ro [online] Despre fundamentul constitutional al coabitarii dintre Presedinte si Premier. T. Papuca. Disponibil la adresa: <https://www.juridice.ro/218226/despre-fundament-ul-constitutional-al-coabitarii-dintre-presedinte-si-premier.html/ [Accesat la data de 06 februarie 2021];

3. Parlement Frainçais [online] Parlamentul francez. Disponibil la adresa: http://www.parlement.fr/ [Accesat la data de 05 februarie 2021];

4. Sènat [online] Istorie. Disponibil la adresa: http://www.senat.fr/histoire/senat_cinquieme_r-epublique.html/ [Accesat la data de 05 februarie 2021];

5. UE [online] Toate statele membre ale UE pe scurt. Disponibil la adresa: https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/france_ro/ [Accesat la data de 05 februarie 2021].

Preview document

Forma de regim politic a statului Franța - Pagina 1
Forma de regim politic a statului Franța - Pagina 2
Forma de regim politic a statului Franța - Pagina 3
Forma de regim politic a statului Franța - Pagina 4
Forma de regim politic a statului Franța - Pagina 5
Forma de regim politic a statului Franța - Pagina 6
Forma de regim politic a statului Franța - Pagina 7
Forma de regim politic a statului Franța - Pagina 8
Forma de regim politic a statului Franța - Pagina 9

Conținut arhivă zip

  • Forma de regim politic a statului Franta.docx

Alții au mai descărcat și

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

România - Sistem Semi-Presidential Atenuat

In ultima perioada numeroase voci care sustineau ideea potrivit careia sistemul politic si social romanesc s-ar centra mai bine pe o republica...

Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Contract de Societate

SOCIETATEA COOPERATIVA MESTESUGAREASCA “VIITORUL” FAGARAS I. PARTILE CONTRACTANTE (MEMBRII COOPERATORI) Art.1. Persoanele fizice...

Te-ar putea interesa și

Principiul descentralizării administrative în Anglia și Franța

Capitolul I Noţiunea de descentralizare administrativă 1.1. Noţiuni generale. Centralismul reprezintă exercitarea de la nivel central a...

Statul modern - forme de guvernământ și regimuri politice

De-a lungul istoriei, societăţile au avut nevoie de guverne pentru a crea şi aplica legile care afectau societatea. Rolul guvernului, modul...

Gândirea administrativă europeană modernă

Cap. I Structuri politice la sfarsitul evului mediu si in epoca moderna timpurie Desi relatii de tip politic exista in cadrul tuturor tipurilor de...

Tipul anglo-saxon în economia de piață

Tipul actual de economie de piaţă existent în ţările dezvoltate se caracterizează, în principal, prin următoarele trăsături: - este o economie...

Regimuri politice democratice. state occidentale - Franța, SUA

Continutul si esenta regimurilor politice Regimul politic reprezinta forma concreta de organizare si functionare a sistemului politic, îndeosebi...

Analiză comparativă între principalele forme de guvernamânt

“În sens constituțional, prin formă de guvernământ se înțelege modul de organizare a unui stat în funcție de condițiile specifice de constituire a...

Drept Civil

1)Este termenul un eveniment viitor si nesigur ca realizare, pâna la care se amâna fie începerea, fie stingerea posibilitatii de exercitare a...

Dreptul și statul

1.CATEVA CONSIDERAȚII PRIVIND APARIȚIA ȘI EVOLUȚIA STATULUI Asupra originii si aparitiei statului în literatura juridică au fost lansate o serie...

Ai nevoie de altceva?