Cuprins
- I. Noţiunea formării profesionale
- I.1. Accepţiunile termenului de formare profesională
- I.2. Reglementarea formării profesionale
- I.3. Obiectivele principale ale formării profesionale
- I.4. Formarea profesională – instituţie juridică complexă
- II. Fazele formării profesionale
- II.1. Formarea profesională prin sistemul naţional de învăţământ
- II.2. Formarea profesională continuă, în afara sistemului de învăţământ
- III. Perfecţionarea profesională
- III.1. Practica elevilor şi a studenţilor
- III.2. Stagiul
- III.3. Studiile universitare de masterat
- III.4. Doctoratul
- III.5. Formarea profesională a adulţilor
- III.6. Formarea profesională a salariaţilor
- III.7. Formarea profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă
- IV. Contractele speciale de formare profesională
- IV.1. Categorii de contracte
- IV.2. Contractul de calificare profesională
- IV.3. Contractul de adaptare profesională
- V. Contractul de ucenicie la locul de muncă
- V.1. Noţiune şi reglementare
- V.2. Părţile contractului de ucenicie la locul de muncă
- V.3. Forma, conţinutul şi durata contractului de ucenicie
- V.4. Calificările sau ocupaţiile pe care se organizează ucenicia la locul de muncă
- V.5. Asemănări şi deosebiri între contractul de calificare profesională şi contractul de ucenicie la locul de muncă
- VI. Concediile de formare profesională
- VI.1. Concediul fără plată
- VI.2. Concediul cu plată
- VII. Speţe în formarea profesională
- Bibliografie
Extras din referat
I. Noţiunea formării profesionale
I.1. Accepţiunile termenului de formare profesională.
Într-un prim înţeles care este cel curent, formarea profesională reprezintă activitatea desfăşurată de o persoană înainte de încadrarea sa în muncă, în scopul de a dobândi cunoştinţele de cultură generală şi de specialitate, necesare pentru exercitarea unei profesii sau meserii. Într-o asemenea accepţiune formarea profesională este echivalentă calificării profesionale.
Într-un înţeles mai larg, prin formarea profesională se inţelege şi perfecţionarea acestei pregătiri, adică dobândirea de cunoştinţe noi.
Având în vedere importanţa sa, formarea profesională este privită ca un proces continuu, determinat obiectiv de progresul societăţii, de dezvoltarea neîntreruptă a ştiinţei şi tehnicii moderne.
I.2. Reglementarea formării profesionale.
În ceea ce priveşte formarea profesională generală, actul normativ de bază îl constituie Legea învăţământului nr. 84/1995.
Într-adevăr, finalitatea esenţială a învăţământului este pregătirea pentru muncă şi viaţă. Studiile reprezintă una din condiţiile principale pentru încadrarea în muncă, pentru menţinerea în funcţie şi promovarea în muncă.
Cadrul special, însă, al formării profesionale este stabilit de Codul muncii (art. 188-213) şi de Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor. În aplicarea prevederilor acestei ordonanţe au fost emise Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 522/2003.
Alte acte normative referitoare la formarea profesională sunt :
- Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă;
- Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România;
- Legea nr. 376/2004 privind bursele private
- Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă;
- Legea nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocupare a Forţei de Muncă;
- Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor şi studenţilor
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;
- Hotărârea Guvernului nr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare;
- Hotărârea Guvernului nr. 875/2002 privind aprobarea strategiei pe termen scurs şi mediu pentru formarea profesională continuă, 2005-2010;
- Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe certificate cu certificate de calificare etc.
I.3. Obiectivele principale ale formării profesionale.
Sunt prevăzute de art. 188 din Codul muncii. Ele constau în :
- Obţinerea unei calificări profesionale;
- Adaptarea salariatului la cerinţele postului sau ale locului de muncă;
- Actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului sau locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază;
- Reconversia profesională determinată de restructurări socio-economice;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Formarea Profesionala.doc