Formarea profesională

Intr-un prim inteles,care este cel curent,formarea profesionala reprezinta activitatea desfasurata de o persoana inainte de incadrarea sa in munca,in scopul de a dobandi cunostintele de cultura generala si de specialitate,necesare pentru exercitarea unei profesii sau meserii.Intr-un asemenea acceptiune formarea profesionala este echivalenta calificarii profesionale.

Intr-un inteles mai larg,prin formarea profesionala se intelege si perfectionarea acestei pregatiri,adica dobandirea de cunostinte noi.

In sensul celor ce preced,in art.83 alin.(1) din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 s-a prevazut ca “partile”inteleg:

a)prin termenul de formare profesionala,orice procedura prin care un salariat dobandeste o calificare atestata printr-un certificat sau diploma,eliberate conform legii;

b)prin termenul de formare profesionala continua,activitatea ce asigura dezvoltarea competentelor profesionala initiale ori dobandirea de noi competente.

In determinarea notiunii de formare profesionala,un rol important il are jurisprudenta Curtii Europene de justitie.

Astfel,in cazul Comett II a retinut ca este nerelevanta distinctia intre formarea initiala si formarea continua sau permanenta,acesta din urma fiind indusa deopotriva in conceptual de formare profesionala prevazut de art.128 din Tratatul Comunitatii Europene.

In cazul Gravier a apreciat ca in continutul formarii profesionala intra si invatamantul liceal si orice forma de invatamant care confera dreptul de a exercita o profesie sau o meserie.Totodata,in cazul Blaizot a considerat ca notiunea de formare profesionala nu exclude invatamantul universitar.

Formarea profesionala este un process care are doua faze:prima se deruleaza in timpul scolarizarii,in cadrul sistemului national de invatamant ,conform prevederilor Legii invatamantului nr.84/1995 ,iar cea de a doua are loc in timpul activitatii profesionala.

In Raportul comun pentru 2008 al Consiliului si al Comisiei privind progresele inregistrate referitor la punerea in aplicare a programului de lucru”Educatie si formare profesionala 2010”-invatarea de-a lungul vietii in serviciul cunostintelor,creativitatii si inovatiei(2008/C86) ,s-a retinut:”Educatia si formarea sunt determinate pentru schimbarile din plan economic si social.Flexibilitatea si securitatea necesare in vederea sporirii numarului si a calitatii locurilor de munca depind de garantarea faptului ca toti cetatenii dobandesc competentele esentiale si isi actualizeaza aptitudinile pe intreg parcursul vietii.Invatarea continua contribuie la sustinerea creativitatii si inovarii si permite participarea deplina la viata economica si sociala.”Prin recomandarea Parlamentului European si Consiliului din 23 aprilie 2008 ,statele membre au fost,printre altele,invitate,”sa promoveze atat invatarea de-a lungul vietii,cat si egalitatea de sanse in societatea bazata pe cunoastere,precum si continuarea integrarii pietei europene a muncii,respectand in acelasi timp marea diversitate a sistemelor nationale de educatie”.

Formarea profesionala,care,ca regula,precede incadrarea in munca,este o institutie juridical complexa.

Daca,raporturile juridice privind formarea profesionala initiala sunt,in principiu,conexe raporturilor juridice de munca,cele privind formarea continua sunt,de regula,incluse in aceste raporturi.

Obiectivele principale ale formarii profesionala sunt prevazute de art.1888 din Codul muncii.Ele constau in:

- obtinerea unei calificari profesionale;

- adaptarea salariatului la cerintele postului sau ale locului de munca;

- actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului sau locului de munca si perfectionarea pregatirii profesionale pentru ocupatia de baza;

- reconversia profesionala determinate de restructurari socio-economice;

- dobandirea unor cunostinte avansate,a unor metode si procedee moderne necesare pentru realizarea activitatilor profesionala;

- prevenirea riscului somajului;