Extras din referat
Fotografia judiciară deţine un rol important in ansamblul investigaţiilor criminalistice.Ȋn timpul cercetării locului faptei,organele de urmărire penala fixează prin fotografiere obiectele,locul,secvenţe din fapta reconstituită.
La Paris,ȋn anul 1872 a apărut primul serviciu specializat ȋn fotografiere ,activitatea sa fiind perfecţionată după 1879.România a fost printre primele ţări europene care au apelat la serviciile fotografiei judiciare,fiind practicată ȋncă din anul 1879,de către un serviciu specializat al poliţiei capitalei.
Pentru fotografiere sunt necesare: aparatul foto,substanţele fotosensibile şi un laborator foto,dotat cu cameră obscură şi mijloace tehnice adecvate.
Rolul fotografiei judiciare în investigarea infracţiunilor
- Fotografia judiciară înregistrează informaţia completă,esenţială privind obiectul cercetat,atât în radiaţii vizibile cât şi invizibile.
- Fotografia permite înregistrarea rapidă,spontană a unui număr mare de stări de fapt şi împrejurări ceea ce permite urgentarea anchetei ,si de aici, rezolvarea operativă a cazului.
- Fotografia judiciară prezintă şi o evidenţă probatorie a fotografiei (ca şi a imaginilor video) acesta fiind un alt avantaj pentru clarificarea multor cause judiciare.
- Are şi o calitate de influenţă psihologică asupra învinuitului sau inculpatului cât şi asupra organelor de judecată.
- Prezintă datele obiectiv prin mijoace criminalistice asupra faptei şi persoanei infractorului.
Modul de funcţionare şi construcţia aparatelor de fotografiat sunt asemănatoare cu cele ale ochiului uman. Toate aparatele de fotografiat au în comun următoarele elemente componente:
- Obiectivul,permite pătrunderea luminii în aparat,direcţionată pe materialul fotosensibil (filmul).
- Diafragma are rolul de a controla deschiderea obiectivului şi catitatea de lumină care va ajunge pe materialul fotosensibil
- Obturatorul controleaza timpul (durata) de expunere la lumină a materialului fotosensibil
- Corpul aparatului nu trebuie să permit patrunderea luminii în interior cu excepţia celei lăsate de obiectiv.Ȋn interiorul său se găseşte camera obscură cu materialul fotosensibil
- Vizorul ,permite vizualizarea subiectului înainte ca imaginea să fie ȋnregistrată şi corectarea pozitiei ȋn funcţie de dorinţă.
Materialul fotosensibil (filmul) este necesar pentru a fixa imaginea preluată prin obiectiv, atât în cazul imaginilor alb-negru cât si color.Imaginile fixate pe materialul fotosensibil sunt invizibile si volatile , de aceea filmul trebuie tratat cu anumite substanţe chimice denumite revelatori fotografici avand scopul de a le face vizibile si stabile.
După obţinerea imaginii pe materialul fotosensibil, care este o imagine “în oglindă” a subiectului fotografiat în care părţile albe sunt negre (un negativ), imaginea se copiază direct sau prin proiectie pe un alt material fotosensibil (hârtia fotografică). Deoarece şi pe hârtia fotografică imaginea subiectului este invizibilă, va fi pusă ȋn evidenţă cu ajutorul substanţelor relevatoare şi de fixare,obţinându-se fotografia.
Etapele de pregătire a fotografiilor sunt: pregătirea pentru fotografiere, fotografierea, procesul negativ, procesul pozitiv.
Substanțele chimice folosite in practica fotografică sunt substanțe cu proprietăți reducătoare a sării de argint în argint metallic,cele mai des folosite sunt metolul, hidrochinona, glicina, amidolul.
Ȋn criminalistică se utilizează atât aparate obişnuite , aparate fotografice universale de tipul “Fotokor” , cele de format mic (cu film ȋngust- cinematografic) cum sunt aparatele fotografice “FED”, “ZORKII”, “KIEV”, “ZENIT”, precum şi aparatele cu film lat “MOSKOVA-2”.
Aparatele fotografice de format mic prezintă avantajul ca pot fi purtate cu uşurinţă şi oferă posibilitatea executării unui număr mare de clişee fără o nouă încărcare a aparatului. Un mare avantaj al aparatelor fotografice pentru formate mari îl constituie posibilitatea fotografierii obiectelor de dimensiuni relative mari la o scară mare ,iar la copiere nu mai impune decât o mărime mică. Aceasta permite obținerea unor fotografii cu mai multe detalii. Cumularea caracteristicilor positive ale acestor două tipuri de aparate într-un singur aparat fotografic ar răaspunde mult mai bine sarcinilor fotografiei judiciare.
Bibliografie
Aurel Ciopraga, Ioan Iacobuță, Criminalistică, Editura Junimea, Iași, 2001, p. 18-35;
Prof. Univ. Dr. Emilian Stancu, Tratat de criminalistică. Ediția a V – a, revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic, București, 2010, p. 83-111;
Emilian Stancu, Adrian Cristian Moise, Criminalistica Elemente de tehnică și tactică a investigării penale, Editura Universul Juridic, București, 2013, p. 46-64;
Nelu Viorel Cătuna, Criminalistică, Editura C. H. Beck, București, 2008, p. 76-85;
Prof. Dr. Ion Mircea, Criminalistica, Editura Lumina Lex, București, 2010, p. 18-54;
Prof. S. A. Golunski, Criminalistica, Editura Științifică, București 1961, p. 53-81;
Prof. Univ. Emilian Stancu, Criminalistica Vol. I Tehnica criminalistică, Editura Actami, 1995, p. 99-134;
Lazăr Cârjan, Mihai Chiper, Criminalistică.Tradiție și modernism, Editura Curtea Veche,București, 2009, p. 80-99;
Lazăr Cârjan, Tratat de Criminalistică, Editura Pinguin Book, București, 2005, p.252-266.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Fotografia Judiciara.docx