Gajul

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Gajul.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Nicolae Mircovici

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

1. NOTIUNE, FELURI SI REGLEMENTARE 3
2. CARACTERELE JURIDICE ALE GAJULUI 4
3. CONDITIILE DE VALIDITATE SI CONDITIILE DE OPOZABILITATE ALE CONTRACTULUI DE GAJ 5
4. EFECTELE GAJULUI 6
5. STINGEREA GAJULUI 10
6. BIBLIOGRAFIE 11

Extras din document

1. NOTIUNE, FELURI SI REGLEMENTARE

Potrivit art. 1685 Cod civil , “amanetul”(gajul) este un contract prin care datornicul(debitorul) remite creditorului sau un lucru mobil spre siguranta (garantarea executarii) datoriei (obligatiei).

Doctrina a definit gajul ca fiind : “un contract accesoriu prin care debitorul sau o terta persoana remite creditorului sau unui tert un bun mobil corporal sau incorporal in vederea garantarii executarii unei obligatii.”

O definitie cuprinzatoare a acestei institutii juridice sustine despre contractul de amanet ca “ este un contract accesoriu prin care debitorul sau un tert remite creditorului spre siguranta creantei sale un obiect mobiliar corporal sau incorporal , in scop de a conferi dreptul de a retine lucrul pana la indestularea sa si de a fi platit din urmarirea lucrului amanetat cu preferinta inaintea altor creditori.”

Trasaturile definitorii ale gajului sunt urmatoarele:

- Gajul reprezinta un contract , deci un acord de vointa intervenit intre doua persoane(parti);

- Partile acestei conventii sunt creditorul sau debitorul din raportul obligational principal- cel ce a dat nastere obligatiei a carei executare este garantata prin gaj – insa cel ce da in gaj poate fi si un tert; de asemenea , cel ce primeste in gaj poate fi si un tert; contractul de gaj se poate incheia si printr-un mandatar care reprezinta pe una din parti , insa mandatarul trebuie sa aiba procura speciala;

- Pot fi obiect al gajului toate bunurile mobile si numai acestea , atat cele corporale, cat si cele incorporale(ex: creantele), cu conditia de a se afla in circuitul civil.

Prin termenul de gaj se poate intelege:

- Contractul de gaj;

- Dreptul real nascut din acest contract;

- Bunul ce se constituie in obiectul acestui drept.

Exista:

- Gajul cu deposedare

- Gajul fara deposedare

In functie de modul de stabilire a obligatiei de a constitui gajul, acesta poate fi:

- Conventional – partile cad de acord asupra necesitatii constituirii sale;

- Legal – legea instituie in sarcina anumitor persoane obligatia de a constitui un gaj;

- Judecatoresc – obligatia de a constitui un gaj e impusa de instanta de judecata (ex: cautiunea).

Gajul sau amanetul isi gaseste reglementarea legala in dispozitiile Codului civil , la art. 1685-1696. Aceste dispozitii se completeaza cu prevederi ale legilor speciale, care fie ca instituie unele forme particulare de gaj, raportat la normele Codului civil, fie ca prevad dispozitii derogatorii de la cele cuprinse in Codul civil, insa aplicabile aceleiasi institutii juridice reglementate de acest act normativ.

2. CARACTERELE JURIDICE ALE GAJULUI

Contractul de gaj este un contract:

a) Accesoriu , fiind menit pentru a garanta executarea obligatiei asumate prin raportul juridic principal. In acest sens presupune existenta valabila a unei obligatii principale pe care se grefeaza si a carei soarta juridica o urmeaza , potrivit principiului “accesorium sequitur principale”. Obligatia principala poate fi de orice natura : pura si simpla , cu termen , sub conditie, eventuala. Eventualele modalitati care afecteaza obligatia principala vor afecta si obligatia accesorie- gajul, in speta. Stingerea obligatiei principale , in orice mod, va atrage si stingerea gajului, insa nu si invers- stingerea gajului nu atrage stingerea obligatiei principale.

b) *Real, cand vorbim despre gajul cu deposedare, deoarece remiterea efectiva a bunului gajat este, in acest caz, de esenta contractului, fiind astfel o conditie de validitate a acestuia. Promisiunea ce are de obiect constituirea unui gaj neinsotita insa de remiterea lucrului nu poate valora gaj cu deposedare , ci doar o obligatie de a face , care, in caz de executare din partea debitorului se “schimba in dezdaunari” , obligand, deci, pe debitorul sau la plata de daune interese pentru paguba cauzata creditorului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Gajul.doc

Alte informatii

Stiinte Economice Timisoara, Relatii Economice Internationale