Grațierea

,,Graţierea este măsura de clemenţă ce constă în înlăturarea, în total sau în parte, a executării pedepsei aplicate de instanţă ori în comutarea acesteia în una mai uşoară. ’’

Această clemenţă potrivit legislaţiei poate fi acordată fie de către preşedintele României:

,, Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;

b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;

c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

d) acordă graţierea individuală.’’ ,

actul emis de către şeful statului numindu-se decret, sau de către Parlament prin lege organică conform articolului 73 punctul 3 litera g din Constituţia României din 2003.

Graţierea se numără printre cauzele care înlătură executarea pedepsei sau consecinţele condamnării, iar alături de prescripţie face posibil ca în cazul condamnării, acestea să rămână antecedente penale împreună cu eventualele consecinţe ce ar putea decuge.

Există mai multe tipuri de graţieri, pe care le vom clasifica şi analiza succint în rândurile ce urmează.

1.În funcţie de persoanele cărora li se acordă, există două tipuri de graţieri:

• graţiere individuală

• graţiere colectivă

Primul tip de graţiere-individuală se acordă conform art.3 din Legea 546/2002 unei persoane sau mai multor indivizi determinaţi nominal , la cerere sau din oficiu, numai după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la data adoptării aczului de graţiere.

Următorul articol din legea sus menţionată stipulează persoanele care pot adresa cererea de graţiere împreună cu actele anexe Preşedintelui României şi anume: fie persoana condamnată, apărătorul ori reprezentantul legal al acestuia sau soţul persoanei condamnate, ascendenţii, descendenţii, fraţii, surorile ori copiii acestora, precum şi de aceleaşi rude ale soţului persoanei condamnate.

Cererea de graţierea cuprinde în mod obligatoriu datele de identificare a persoanei condamnate şi pedeapsa pentru care se solicită graţierea, precum şi copii legalizate ale hotărârii definitve de condamnare , certificatului de cazier judiciar, iar dacă este cazul acte de stare civilă, certificate medicale, rapoarte de anchetă socială şi alte acte pe care solicitantul le consideră necesare în susţinerea cererii sale.

Preşedintele României în vederea exercitarii prerogativei de graţiere poate solicita unor instituţii şi oficialităţi informaţii, şi avize consultative de la Ministerul Justiţiei- acesta fiind obligat să le înaniteze în termen de 30 de zile de la solicitare.

Graţierea individuală poate fi refuzată de beneficiarul ei când a fost făcută de o altă persoană, excepţie fiind cazul în care condamnatul este minor.

Cel de al doilea tip de graţiere – colectivă, se acordă conform art.12 din Legea nr.546/2002 unui numar de persoane pentru condamnări determinate prin cuantumul pedepselor sau prin infracţiunile pentru care au fost pronunţate, din oficiu sau la cererea organelor judiciare.

2.În funcţie de întinderea efectelor pe care le produce identificăm:

• graţierea totală

• graţierea parţială

• graţierea sub forma comutării