Hotărârile și moțiunile Parlamentului

Cu toții am auzit de Parlament, de legile, hotărarile și de moțiunile emise de acesta. Dar ce este de fapt Parlamentul? Ce sunt hotărârile? Și ce sunt moțiunile? Și în ce fel se diferențiază acestea de legi? Cum ne afectează acestea pe noi ca și cetățeni ai României?

În virtutea art. 61, alin. (1) din Constituția României, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.” În mod excepțional, prin intermediul procedurii de delegare legislativă, prevăzută la art. 115 din Constituție: „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice”.

Hotărârea este un act al Parlamentului aprobat în ședință comună în legătură cu activitatea acestuia (aprobarea regulamentelor, validarea mandatelor, organizarea Camerelor, etc. ). Hotărârile produc efecte juridice interne, deși pot avea și efecte externe ( ex. Hotărârea de ridicare a imunității unui parlamentar ).

Moțiunea este actul uneia dintre Camere, fie a Camerelor în ședință comună prin care acestea își exprimă poziția față de o anumită problemă. Acestea pot să fie simple sau de cenzură.

II.Parlamentul, definire și funcții

Parlamentul este o instituție reprezentativă a statului alcătuită din una sau două camere, învestită cu puterea legislativă și având obligația controlului puterii executive. Membrii lui sunt reprezentați ai partidelor politice, aleși, total sau parțial, prin votul cetățenilor.

Parlamentele exercită în toate statele lumii anumite funcții, a căror întindere și conținut sunt mai largi sau mai restrânse, în funcție de natura regimului politic, de mecanismul raporturilor dintre Parlament și celelalte instituții ale statului, de tradițiile democratice ale fiecarei țări și de adeziunea la principiile statului de drept.

Deși Parlamentul este cunoscut prin expresia de putere legiunitoare, competențele sale sunt mult mai largi, de aceea a fost propusă denumire de putere deliberativă. Aceasta reiese din competența Parlamentului de a decide în toate problemele fundamentale ale statului, dar și din faptul că acesta are și alte funcții în afara de cea legislativă.

Parlamentul are importante atribuții legate de controlul membrilor Guvernului sau al Guvernului în intregul său, asupra felului în care își indeplinește datoriile. Parlamentarii pot să adreseze intrebări și interpelări diverselor autorități statale cu privire la modul de gestionare a treburilor publice.

De importanță pentru tema noastră este competența de control a Parlamentului. Controlul parlamentar reprezintă o funcție esențială a parlamentelor, prin care membrii acestora, în calitate de reprezentanți ai națiunii, verifică modul în care activitatea autorităților executive se înscrie în cadrul constituțional și legal.

III.Hotărârile și moțiunile, acte ale Parlamentului

a.Noțiunea de act al Parlamentului

În general, prin act al Parlamentului ințelegem forma în care se obiectivizează manifestarea de voință a uneia dintre Camere sau a Camerelor reunite în ședință comună, rezultată din desfașurarea procedurii parlamentare. În această accepțiune, prima caracteristică a actului Parlamentului este aspectul formal ce materializează manifestarea de voință: legea, hotărârea, moțiunea, declarația, rezoluția, etc. Doar manifestarea de voință exteriorizată și astfel obiectivizată constituie un act. Cele mai importante manifestări de voință, și, îndeosebi, cele creatoare de drept, nu se pot realiza decât prin acte, deoarece cuprind fie norme juridice, fie doar directive sau atitudini politice ale Parlamentului, cu sau fără efecte juridice. De aceea