Hotare răsăritene - Valea Nistrului

Spațiul dintre marile văi, dacă era stepă ierboasă și săracă în ape, a rămas o bună bucată de vreme loc mai pustiu, ocupat de prisăci sau străbătut doar de turme, cum ar fi „pustia de pe Bașeu“,

„pustia Bugeacului“ și altele mai mici, menționate mai ales în documentele vremii lui Alexandru cel Bun; iar dacă erau podișuri și dealuri păduroase, serveau ca loc de refu­ giu in cazuri de invazii, cum ar fi regiunea Codrilor basarabeni, regiunea Chigheciului, sau platformele Podișului moldovenesc propriu zis.

Când au descălecat Românii din Maramureș sub Dragoș Vodă și mai apoi sub Bogdan Voevod, precum scriu cronicarii, ei au săvârșit această descălecătoare politică mai întâi pe valea Moldovei, de unde se trage și numele țării, și apoi s ’au întins „de sârg“ la vale, pe Șiret, pe Prut, pe Nistru, până la Dunărea de jos și Marea Neagră.

Carpați și Nistru o țară bine organizată sub Alexandru cel Bun, capabilă de a da și ajutor înarmat unor vecini, iar la 100 de ani — sub Ștefan cel Mare, poreclit Atletul lui Cristos — o țară ce se încumetă a înfrunta și chiar a învinge oștirile cuceritoare ale unui sultan ca Mahomed II, — dovedește deplin că descălecătoarea lui Dragoș Vodă și Bogdan Vodă dintr’o țărișoară ca Maramureșul nu poartă decât caracterul unei des­ călecători politice, care a realizat unitatea țării Moldovei, și nici de cum caracterul unui descălecat masiv etnografic, care e mult mai vechiu, deoarece mărturiile istorice vorbesc de Români și dincolo de hotarele Moldovei celei mari încă din sec.

Abia la limita dintre Pliocen și Quaternar, prin înălțarea podișului moldavo-podo- lic și prin scăderea nivelului eustatic (provocat tectonic) al M Negre, Nistrul începe a se fixa, încătușându-se în valea sa quaternară, care astăzi, pe anumite porțiuni, are ca­ ractere asemenea unui canion

Winnica demonstrează că aceste depozite reprezintă imense delte ale unui Nistru străvechiu, a căror acumulare a durat dela finele Sarmaticului mijlociu până în momentul regresiunii pontice, deoarece în împrejurimile localității Balta prundișurile carpatice, reprezentând partea superioară a depozitelor baltiene, conțin o bogată faună de Unionide de tip meotic și o faună de vertebrate de tip Pikermi.

Această Țară a Moldovei și-a aflat, încă dela obârșia ei, o mare cale de circulație comercială pe valea Șiretului — Dunărea Moldovei — și două Intr’adevăr, urmărind distribuirea prundișurilor carpatice peste podi­ șul Podoliei, O. Kaptarenko a constatat că ele acoperă nu numai suprafețe întinse între Nistru și Bug, dar trec și dincolo de Bug, pe stânga, în districtul Winnica; iar R. R.

La Nistru a stat hotarul Moldovei peste patru veacuri, până Ia 1812, când s’a mutat la Prut, pentru ca la 1918, după 106 ani, să se mute iar la Nistru și după alți 22 de ani să treacă din nou la Prut. spre Est de Tyraspol și tot spre suprafața podișului înalt, cele două faune apar sub straturile de prundișuri carpatice, de unde rezultă că vârsta acestora din urmă trebuește determinată aci ca pontică.