Identificarea criminalistică cu ajutorul portretului robot

Capitolul I

Notiunea generala de identificare criminalistica

1. Consideratii generale

Stabilirea adevarului in justitie se realizeaza prin intermediul probelor.Potrivit art. 63 din Codul de Procedura Penala, constituie proba orice elemet de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru o justa solutionare. Obiectul probatiunii (theme probandum) este ceea ce trebuie dovedit (factum probandum): fapte, imprejurari, stari sau situatii legate de existenta faptului prohibit de lege si de participarea persoanei la comiterea infractiunii. Probatiunea de identificarea ca pe ultima dintre componentele sale , fara a se confunda cu aceasta si fara sa se reduca la aceasta.

Continutul principal al probatiunii cu ajutorul identificarii criminalistice consta in gasirea obiectului sau persoanei implicate in fapta cercetata , dintr-un ansamblu nedeterminat de persone sau obiecte posibile. Scopul final il constitui individualizarea persoanei ( infractor , victima , martor ) prin doua metode :

a) direct – prin urmele lasate de parti ale corpului

b) indirect – prin intermediul obiectelor

Din punct de vedere legal nu se face o ierarhizare a probelor. Valoarea lor nu este prestabilita urmand a fi determinate de masura in care fiecare contribuie la solutionarea problemelor ce formeaza obiectul probatiunii.

Identificare criminalistica reprezinta unul dintre mijloacele de probatiune admise de lege , una din laturile procesului de stabilire a imprejurarii de fapt si de depistare a autorului infractiunii , a disparutului , a victimei.

2. Notiunea de identificare si identitate

Parte integranta a identificarii judiciare , identificare criminalistica are un continut destinat sa serveasca scopurilor acesteia: evidentierea si aprecierea asemanarilor , totalizand suficiente caracteristici individuale similare care sa conduca la identificarea obiectului creator de urme si implicit la deosebirea totalitatii acestor caracteristici asemanatoare de cele ale altor obiecte. Ca urmare , cercetarea criminalistica nu este chemata sa determine obiectul in sine , ci sa ajunga la o identitate probanta.

Identitatea este insusirea oricarui obiect de a fi el insusi si de a suferii un proces de dezvoltare , de a fi egal cu sine insusi si de a se deosebi de sine , constituie ceva ce nu are correspondent sub aceleasi trasaturi. Mai concret , identitatea este proprietatea unui obiect , de a fi si a ramane cel putin un timp ceea ce este , calitatea sa de a-si pastra un anumit timp caracterele fundamentale.

Teoretic si practice trebuie facuta o diferentiere intre identitatea abstracta si identitatea concreta. Identitatea abstracta exista numai in planul gandirii , atunci cand obiectele sunt considerate in nediferentierea lor , cu ignorarea laturilor contradictorii , cu deosebire din structura fiecaruia dintre aceste obiecte , un concept ideal. Identitatea concreta este relativa unitate dintre identitate si deosebire , la nivelul esential orice obiect fiind prin natura sa o sinteza de laturi contrare.

Caracteristicile esentiale de individualizare a obiectelor , fenomenelor sau persoanelor trebuie sa indeplineasca anumite conditii precum:

a)Pentru stabilirea identitatii este sufficient sa se apeleze la caracteristicile esentiale prin care obiectul identificarii se individualizeaza si se diferentiaza de celelalte obiecte ne fiind necesar sa fie luate in considerare toate trasaturile acestuia.

b)Desi identitatea presupune durata in timp a trasaturilor particulare , dublata de relative lor stabilitate , exista in practica criminalistica cazuri de identificare pe baza unor caracteristici temporare.

c)Identificarea trebuie interpretata in mod didactic intrucat orice lucru este nepus actiunii si influentei unor factori inreni sau externi.Logica formala da identitatii o acceptiune fixista care nu corespunde permanentei misacari si transformari in care se afla orice obiect.

Prin anumite elemente de specialitate identitatea criminalistica se distinge fata de procesele de identificare intalnite in alte domenii.

In literature de specialitate sau exprimat mai multe opinii privitoare la notiunea de identificare criminalistica :

Intr-o prima opinie prin identificarea criminalistica se intelege stabilirea obiectului care are legatura cauzala cu fapta cercetata in scopul obtinerii de probe judiciare.

Intr-o alta opinie identificarea e privita ca un proces de stabilire cu ajutorul mijloacelor si metodelor proprii stiintei criminalistice a factorului creator al urmei , pe baza caracteristicilor acestuia constituite intr-un sitem unitar si individualizat , continute , transmise sau reflectate in urma.

S-ar mai putea adauga opinia potrivit careia identificarea criminalistica se constituie ca o medoda de cunoastere stiintifica a obiectelor , relevante din punct de vedere a probatiunii lor si de creare a posibilitatilor de descoperire a relatiior ce leaga obiectele unele de altele.

Prin urmare , sub aspectul sau cel mai general , identificarea criminalistica poate fi definita ca un process de stabilire a identitatii unor personae , obiecte sau fenomene aflate in legatura cauzala cu fapta ilicita , prin metode stiintifice , criminalistice , in scopul stabiliri adevarului in procesul judiciar.

3.Obiectul identificarii criminalistice

In literature de specialitate s-au exprimat mai multe pareri privitoare la notiunea de obiect al identificarii criminalistice , fara a se ajunge la un punct de vedere unanim , astfel ca , in timp ce unii autori atribuie notiunii de obiect al identificarii criminalistice un inteles foarte larg ce cuprinde obiecte , fenomene , calitati , intervale de timp sau spatiu , insusiri fizice ori psihologice ale omului , alti autori limiteaza acest obiect la elemente solide ale laturii materiale cu volum si caracteristici relative constante.

Existenta savarsirii unei infractiuni este de neconceput fara existenta unui infractor , fapt ce presupune , ca persoana este obiectul principal al identificarii.

Legatura dintre aceasta si fapta se stabileste prin intermediul obiectelor ce apartin infractorului sau pe care le-a folosit la savarsirea infractiunii , deci se includ in sfera identificarii criminalistice lucrurile.Desi foarte rar, animalele pot si ele constitui obiecte ale identificarii criminalistice.