Implicarea participanților în procesul penal

Capitolul 1. Aspecte generale privind participanţii în procesul penal

1.1. Noţiunea de participanţi în procesul penal

Procesul penal reprezintă o activitate complexă care se realizează prin intervenţia unor persoane ce sunt obligate sau interesate să participe, pentru a soluţiona un conflict rezultat din comiterea unei infracţiunii .

Procesul penal reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate de organele judiciare şi care, împreună cu participarea părţilor şi a altor persoane, asigură ordinea de drept şi apără drepturile şi interesele legitime ale persoanelor, printr-o constatare la timp şi în mod complet a infracţiunilor, precum şi a tragerii la răspunderea penală a făptuitorilor .

Activitatea desfăşurată în procesul penal are loc prin intervenţia unor persoane cu diferite calităţi procesuale care sunt obligate sau interesate să ia parte şi să asigure efectuarea sa. Aceste persoane cooperează în cadrul procesului penal, prin calitatea şi rolul pe care îl au pentru a-şi atinge scopul şi se numesc participanţi.

În literatura juridică s-a subliniat că noţiunea de participanţi în procesul penal este diferită de cea din dreptul penal. În dreptul penal, prin participanţi se înţelege numai persoanele care au colaborat la săvârşirea aceleaşi infracţiuni, iar prin participanţii procesului penal înţelegem persoanele fizice, particulare, dar şi organele care sunt chemate să aplice legea procesuală în cadrul procesului penal .

Noţiunea de participanţi în procesul penal are două sensuri: un sens larg şi un sens restrâns. Astfel, în sensul larg, în procesul penal, ca participanţi apar toţi cei care iau parte la activităţile realizate în procesul penal. Din categoria acestor participanţi fac parte: părţile, apărătorul, organele judiciare și alte persoane. În sens restrâns, al noţiunii de participanţi în procesul penal se cuprind: părţile, apărătorul şi organele judiciare .

Între participanţii la procesul penal se realizează raporturi juridice procesuale penale, ei având în acelaşi timp şi calitatea de subiecţi procesuali. Aceşti subiecţi procesuali sunt clasificaţi în două categorii: subiecţi oficiali și subiecţi particulari. În categoria subiecţilor particulari se regăsesc, subiecţii principali, ca fiind părţile și subiecţii secundari, alte persoane. Din cadrul subiecţilor oficiali regăsim, subiecţii judiciari, ce sunt persoanele care compun organele judiciare, cum ar fi judecătorii, procurorii şi organele de cercetare penală. De asemenea, ca subiecţi oficiali sunt şi subiecţii extrajudiciari, persoane care au atribuţii de conducere sau de control, acestea fiind organele de constatare .

Organele judiciare care participă în procesul penal sunt: instanţele de judecată, procurorul şi organele de cercetare penală. Acestea au drepturi şi obligaţii procesuale, pentru a apăra interesele generale ale societăţii, iar prin intervenţia lor pe parcursul procesului penal este reprezentat statul.

Conform articolelor 23 şi 24 ale Codului de procedură penală părţile în procesul penal sunt: partea vătămată, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente. În literatura juridică se susţine ideea că inculpatul este parte principală, iar partea civilă şi partea responsabilă civilmente ca fiind părţi secundare. De aici reiese faptul că inculpatul rămâne o parte constantă a procesului penal, iar partea civilă şi partea responsabilă civilmente sunt părţi eventuale în cadrul procesului penal .

Ca și participant în procesul penal, apărătorul, are o poziţie diferită faţă de ceilalţi participanţi, deoarece nu acţionează în nume propriu, ci în numele şi în interesul unei părţii acordându-i în același timp și asistenţă juridică. Deci, apărătorul se regăseşte pe aceeaşi poziție a părții pe care o apără, dar nu este parte în proces.

În cadrul procesul penal, pe lângă organele judiciare şi părţi, mai participă şi alte persoane, cum ar fi: grefierii, martorii, experţii, martorii asistenţi, reprezentanţii, substituţii procesuali, agenţii procedurali, etc. Participarea acestora în cadrul procesului este neprevăzută, deoarece ele nu au ca scop obţinerea unui interes personal și apar în cadrul procesului penal atunci când este necesar .

În reglementarea actuală, nu este definită noţiunea de participanţi în procesul penal, dar Legea nr. 135/2010 privind viitorul Cod de procedură penală, prevede în Titlul III, Capitolul I care sunt aceştia. Astfel, articolul 29 precizează ca fiind participanţi în procesul penal părţile, organele judiciare, avocatul, subiecţii procesuali principali şi subiecţi procesuali. Iar organele judiciare sunt prezentate ca organe specializate ale statului ce efectuează activitatea judiciară, ele fiind: procurorul, organele de cercetare penală, instanţele judecătoreşti, judecătorul de cameră preliminară şi judecătorul de drepturi şi libertăţi. O altă prevedere arată că părţile sunt doar partea civilă, partea responsabilă civilmente şi inculpatul, persoana vătămată fiind subiect procesual principal, ca şi suspectul. Aceștia intervin în procesul penal pentru a-şi realiza interesele ce au fost cauzate în urma săvârşirii unei infracțiunii. De asemenea, pe lângă aceşti participanţi, viitorul Cod de procedură penală, prevede ca participanţi şi alţi subiecţi procesuali, cum ar fi: martorul, interpretul, expertul, organele speciale de constatare, agentul procedural dar şi alte persoane sau organe menţionate de lege cu drepturi şi obligaţii ce privesc procedura judiciară penală .

Nu de fiecare dată în procesul penal se regăsesc toate categoriile de participanţi, deoarece numărul acestora şi activităţile pe care le desfăşoară se stabilesc în funcţie de fiecare cauză penală și de împrejurarea în care a avut loc. Însă, un proces penal nu se poate desfăşura fără prezenţa inculpatul şi a organele judiciare.