Încălcarea Dreptului de Autor prin Editarea și Tipărirea unei Lucrări Fără Consimțămantul Ambilor Autori

1.Descrierea stării de fapt

Reclamanul C.D , autor al lucrarii „Proiectarea, construirea si exploatarea conductelor de transport gaze naturale",sustine ca paratele Universitatea L.B. Sibiu şi Fundaţia Universitară A.M. din Sibiu au procedat la reproducerea şi distribuirea operei sale, redactata in coautorat cu S.N, si solicita obligarea acestora să înceteze orice tipărire, difuzare şi comercializare a lucrării, la repararea prejudiciului material produs prin neachitarea drepturilor de autor precum la si repararea prejudiciului moral.

În speţă, Universitatea - care sustine ca autorul lucrarii are calitatea de profesor in cadrul institutiei de invatamant(de fapt celalat coautor -S.N. a avut calitatea de angajat in acea institutie,insa ei nu au creat opera la comanda ci din proprie initiativa), a autorizat tiparirea lucrarii de catre editura fundatiei din care face parte. În ceea ce priveşte distribuirea lucrării, de catre Universitate, s-a contestat faptul că această instituţie ar fi distribuit lucrarea, iar Fundaţia A.M., prin răspunsurile la interogatoriu, a negat, la rându-i, că ar fi vândut (distribuit) lucrarea, susţinând că lucrarea a fost ridicată de la Editura. Lucrarea a apărut şi are obţinut codul ISBN prin Editura Universităţii Sibiu, iar între coautori şi editura care a girat apariţia cărţii nu a existat niciun fel de contract care să reglementeze valoarea care revine autorilor sau valoarea de vânzare a cărţii.In acest context a rezultat litigiul.

2.Problemele de drept ale speţei

Pentru a incepe, lucrarea în litigiu- „Proiectarea, construirea si exploatarea conductelor de transport gaze naturale" este o operă originală de creaţie intelectuală în domeniul ştiinţific şi constituie obiect al dreptului de autor, în sensul art. 7 din Legea nr. 8/1996. Fiind realizata de catre reclamant împreună cu S.N., reprezintă o operă comună, conform art. 5 din acelaşi act normativ.Prin urmare,ca orice opera comuna indivizibila aceasta poate fi exploata doar in baza principiului acordului comun al coautorilor¹.

¹Victor Ursa,”Drepturile de autor si protectia lor juridica”, Ed Argonaut, 1999, p.31

Potrivit art 14 din Legea nr 8/1996 „tipărirea" unei opere reprezintă un act de reproducere a operei, respectiv acela de „realizare a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, prin orice mijloc şi sub orice formă", copii ce pot fi multiplicate şi comercializate ca atare. Un asemenea act este distinct de cel al „editării", noţiune al cărei conţinut nu este definit explicit de lege, dar rezultă din dispoziţiile art. 48 alin. 1 din Legea nr. 8/1996 ca fiind „dreptul de a reproduce şi de a distribui opera".Rezulta astfel ca dreptul la tiparire este legat realizarea de copii ale operei, în timp ce dreptul la editare vizează autorizarea reproducerii operei, inclusiv prin tipărire.

În aceste conditii, dreptul patrimonial de a autoriza reproducerea unei opere este exercitat de către autorul însuşi, în temeiul art. 13 lit. a din Legea nr. 8/1996, însă, prin excepţie, poate fi exercitat de către alte persoane, în urma cedării dreptului, în condiţiile capitolului VII din Legea nr. 8/1996 inclusiv în urma încheierii unui contract de editare¹. Dovada cesiunii dreptului de a autoriza reproducerea operei se realizează numai prin înfăţişarea unui contract scris, conform art. 42 din lege, în absenţa căruia este imposibilă dovedirea actului juridic în sens de negotium prin alt mijloc de probă.

În apararea sa, pârâta Fundaţia Universitară A.M. Sibiu a susţinut că lucrarea în cauză avea caracterul unui suport de curs pentru cursanţii de la forma de învăţământ la distanţă, la disciplina respectivă, obligaţia profesorului fiind de a asigura materialul didactic necesar pregătirii studenţilor.Pe acest aspect, tribunalul a constatat că reclamantul nu a avut calitatea de cadru didactic în cadrul Fundaţia Universitară A.M. Sibiu şi nici al Universităţii L.B. Sibiu, întrucât nu s-a depus nici o probă în acest sens (contract de muncă).Însă chiar în situaţia în care reclamantul ar fi avut calitatea de cadru didactic, potrivit prevederilor art. 44 alin. 1 din Legea nr. 8/1996, în lipsa unei clauze contractuale contrare, aparţin autorului drepturile patrimoniale asupra operelor create în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu precizate în contractul individual de muncă.Rezulta ca,asa cum s-a precizat si intr-o alta speta, “”nu este posibila interpretarea contractului in sensul ca s-a cedat dreptul exclusiv de editare al lucrarii,in lipsa unei clauze exprese”².