Încetarea contractului individual de muncă de drept și prin acordul părților

Legalitatea incetarii contractului individual de munca

Expresia cea mai elocventa a stabilitatii in munca, garantie a apararii intereselor salariatilor, o constituie, fara indoiala, reglementarea prin lege a conditiilor in care poate avea loc incetarea raporturilor juridice de munca .

Incetarea unui contract individual de munca este dominata de principiul legalitatii; modurile si cazurile in care poate interveni, motivele, conditiile, procedura, efectele si controlul incetarii acestui contract, precum si raspunderile partilor sunt reglementate pe larg in cuprinsul cadrului legal.

Prin reglementarea incetarii contractului individual de munca nu se poate considera ca dreptul la munca este ingradit, ceea ce ar contraveni art. 44 alin(1) din Constitutie sau dispozitiilor Codului Muncii conform art. 3 alin.(1).

Libertatea muncii nu trebuie interpretata ca un principiu absolut, iar neingradirea dreptului la munca ca o interdictie a incetarii CIM.

Sunt cazuri in care raportul juridic de munca nu mai poate continua din motive independente de vointa celor doua parti ale sale (angajator-salariat). In acelasi timp, CIM este un act juridic bilateral, iar principiu! libertatii de vointa trebuie sa se manifeste nu numai la incheierea, ci si la incetarea sa.

Cazurile incetarii contractului individual de munca

Potrivit art. 55 din Codul Muncii, un contract individual de munca poate inceta:

- de drept;

- prin acordul partilor;

- ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti.

INCETAREA DE DREPT

In conformitate cu art. 56 din Codul Muncii, contractul individual de munca inceteaza de drept:

a) la data decesului salariatului;

b) la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului;

c) la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta, pensionare anticipata, pensionare anticipata partiala sau pensionare pentru invaliditate a salariatului potrivit legii;

d) ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului, de la data la care nulitatea a fost constatata prin acordul partilor sau prin hotarare judecatoreasca definitiva;

e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare;

f) ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti;

g) de la data retragerii, de catre autoritatile sau organismele competente, a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei;

h) ca urmare a interzicerii exercitarii unei profesii sau a unei functii, ca masura de siguranta sau pedeapsa complementara, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia;

i) la data expirarii termenului contractului individual de munca incheiat pe durata determinata;

j) retragerea acordului parintilor sau a reprezentantilor legali, in cazul salariatilor cu varsta cuprinsaintre 15-16 ani.

a) Decesul salariatului

Este evident ca disparitia fizica a salariatului va atrage incetarea de drept a acestui contract.

Fiind vorba de un contract intuitu personae, munca nu poate fi prestata de o alta persoana decat cea care s-a angajat, iar drepturile si obligatiile contractuale nu se pot transmite mostenitorilor.

b) Declararea judecatoreasca a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului

Acest caz de incetare de drept a contractului se aseamana cu cel anterior, in sensul ca declararea judecatoreasca a mortii (conform art. 16-21 din Decretul nr. 31/1954) echivaleaza cu moartea fizica, deci salariatul nu mai exista.

In ipoteza punerii sub interdictie a salariatului (art. 142-151 din Codul Familiei), problema se pune in aceeasi termeni. El nemaifiind capabil juridic sa-si asume obligatiile si sa-si exercite drepturile pe care le presupune contractul individual de munca, acesta va inceta. De altfel, se prevede ca incadrarea in munca a persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca este interzisa (conform art. 13 alin 4 din Codul Muncii).

Altfel spus, daca interzicerea judecatoreasca intervine pe parcursul executarii contractului, aceasta va atrage automat incetarea contractului. Dupa cum stim, contractul presupune capacitate deplina de exercitiu nu numai din partea salariatului, dar si din partea angajatorului; punerea sub interdictie a oricaruia dintre acestia va duce la incetarea de drept a contractului individual de munca.