Infracționalitatea feminină

INFRACTIONALITATEA FEMININA

1. Aspecte generale

Desigur ca, de-a lungul timpului transformarile sociale si modificarile in plan etno-cultural au actionat profound asupra deminitatii si, respectiv, asupra schimbarii rolului femeii in societate, precum si a raporturilor dintre feminitate si masculinitate. Cucerirea unor drepturi egale cu barbatul, accesul femeilor la scolarizare si cultura, exercitarea de profesii si asumarea unor roluri care apartineau barbatilor, au redus distantele si divergentele dintre feminitate si masculinitate, in sensul ca feminitatea a castigat si castiga pe linia unor caracteristici comportamentale initiativa, independenta, spirit de organizare, indrazneala, forta, atitudini si aptitudini de conducere. Tendinta de masculinizare a femeilor care se manifesta in vestimentatie, mod de exprimare verbala, promiscuitate sexuala etc., consfiintirea legala in multe parti ale globului a emaniciparii lor sub aspect juridic, aduce dupa sine si schimbari in structura spetelor de infractiuni comise de femei. Astfel, a crescut numarul femeilor care comit infractiuni rutiere, care coduc in stare de ebrietate a celor care comit falsuri in acte publice, precum si a celor care participa la actele de terorism de mare violenta si cruzime.

In cadrul unei cercetari efectuate in tara noastra, s-a plecat de la constatarea ca, in ultimile decenii, s-au produs mutatii in structura pishocomportamentala a femeiilor in sensul cresterii tendintelor spre masculinizare. Asemenea tendinte nevalorizate in suficienta masura in plan social (cultural-educational productive) pot favoriza aparitia unor conduite deviante, inclusiv a celor grave, antisociale. Plecand de la aceste consideratii s-a formulat ca ipoteza de lucru existenta unei corelatii semnificative intre criminalitatea feminina si tendintele marcante spre masculinitate. Pentru a verifica aceasta ipoteza s-a aplicat unui lot de detinute (79% adulte si 21% minore ) un chestionar extras si adoptat din testul de personalitate Minnesota in vederea surprinderii tendintelor spre masculinitate a acestora in ceea ce priveste tendintele, deci abaterile de la normal au fost diferentiate detinutele cu tendinte usoare de cele cu tendinte accentuate spre masculinitate. De asemenea pe ansamblul lotului s-a urmarit sa se evidentieze ce legaturi exista intre tendintele spre masculinitate, asa cum sunt analizate in limitele testului Minnesota, si alti indicatori cum ar fi: infractiunea comisa, profesia, varsta, starea de recidiva, situatia scolara,starea civila.

In urma prelucrarii rezultatelor obtinute s-au desprins urmatoarele concluzii mai importante:

- pe ansamblul lotului, la toti indicatorii urmariti exista o mare abatere de la etalon, in sensul ca numarul celor cu tendinte spre masculinitate (usoare si accentuate) depaseste net pe al celor ce raman in limitele normalului. Astfel, din totalul detinutelor adulte 61,7% manifesta tendinte accentuate, iar 23,4% tendinte usoare ceea ce inseamna ca, in total de 85,1% manifesta tendinte spre masculinizare. In ceea ce priveste lotul de minore, 63,2% manifesta tendinte spre masculinitate procentul e oarecum mai mic decat la adulte si aceasta se explica prin faptul ca minorele sunt in plin proces de formare, de organizare si structurare a personalitatii, fara prea multa experienta in ceea ce priveste exercitarea de roluri specifice, inclusiv sexuale. Pe de alta parte, se poate aprecia ca tendinta la masculinizare creste odata cu varsta, deci pe masura exersarii in conduite de rol deviationist.

- tendinta cu potential deviationist este in mai mare masura reprezentata la adulte infractoare in raport cu minorele, ceea ce contureaza ideea ca, in structura personalitatii deviante, tendinta la masculinizare este nu numai o componenta intrinseca ci si una de valoare dinamogena si explicative in raport cu procesul infractional la femeii.

- referitor la manifestarea tendintelor in cadrul grupelor de infractiuni, la adulte, diferenta categorica dintre numarul celor care raman in limitele normalului si cele ce manifesta tenmdinte spre masculinitate se pastreaza mai ales la infractiunile de omor si delapidare. Minorele in marea lor majoritate, se grupeaza in categoriile de infractiuni omor si talharie, tendintele spre masculinitate fiind dublu reprezentate.

- tendintele spre masculinizare nu conduc automat la infractiune, dovada fiind si rezultatele obtinute pe un lot martor, insa, daca nu sunt cunoscute si nu sunt adecvat influentate de factirii social-educativi, in sensul valorizarii lor in plan social pot sporii “sansele” de a duce la conduita devianta, inclusive infractionala.

Cercetarea in ansamblul ei, a condus la confirmarea ipotezei de lucru formulate initial.