Infracțiuni Comise de Persoanele cu Funcție de Răspundere

INTRODUCERE

În capitolul XV din Partea specială a Codului penal al Republicii Moldova sunt incriminate infracţiunile săvârșite de persoane cu funcţie de răspundere. El include nouă componenţe de infracţiuni care atentează la un singur obiect juridic generic: relațiile sociale cu privire la activitatea legală a organelor ad-ministraţiei publice, precum și a întreprinderilor, instituţiilor și organizaţiilor de stat. Nu poate fi considerat drept obiect juridic generic al infracţiunilor date relațiile sociale cu privire la activitatea organizaţiilor comerciale, obștești sau altor organizaţii nestatale.

Latura obiectivă a infracţiunilor săvârșite de persoane cu funcţie de răs-pundere se caracterizează prin prezenţa a două semne:

1) infracţiunile se comit datorită folosirii de către persoanele cu funcţie de răspundere a îndatoririlor sale de serviciu;

2) aceste infracţiuni se comit contrar intereselor de serviciu.

În cadrul analizei semnelor infracţiunii în asemenea cazuri, este necesară stabilirea competenţei persoanei respective, care este determinată de actele normative corespunzătoare (statute, regulamente, instrucţiuni, alte acte nor-mative), în care sunt prevăzute drepturile și obligaţiile acestor persoane. Infracţiunile prevăzute de art. 327, 328, 329 și 331 din CP al RM implică răspunderea penală numai în cazul survenirii urmărilor prejudiciabile indicate în dispoziţiile articolelor date, adică sunt infracțiuni materiale. În majoritatea cazurilor, în urma comiterii acestor infracţiuni se provoacă daune materiale, dar, în calitate de urmări ale acestor infracţiuni, legea prevede și cauzarea de daune considerabile drepturilor și intereselor legale ale persoanelor fizice sau juridice. Asemenea urmări pot consta în încălcarea drepturilor și libertăţilor constituţionale, tăinuirea infracţiunilor, subminarea autorităţii organelor pu-terii de stat. Celelalte infracţiuni (art. 324, 325, 326, 330, 332 din CP al RM) sunt considerate infracţiuni formale, deoarece ele se consideră consumate din momentul comiterii faptelor indicate în dispoziţiile normelor date.

Latura subiectivă a infracţiunilor cuprinse în capitolul dat, cu excepţia infracţiunii prevăzute de art. 329 din CP al RM (neglijenţa în serviciu) se ca-racterizează prin vinovăţie intenţionată. Pentru unele infracţiuni, legiuitorul prevede prezenţa obligatorie a motivului infracţiunii: interesul material sau alte interese personale. În calitate de subiectal infracţiunilor prevăzute de art. 324, 327, 328, 329, 331, 332 din CP al RM poate fi doar o persoană cu funcţie de răspundere. Subiect al infracţiunilor de corupere activă (art. 325 din CP al RM ) și al traficu-lui de inf luenţă (art. 326 din CP al RM) poate fi orice persoană fizică respon-sabilă, care la momentul comiterii faptei a atins vârsta de 16 ani, iar subiect al infracţiunii prevăzute de art. 330 din CP al RM poate fi doar un funcţionar al autorităţilor publice, al altei instituţii, întreprinderi sau organizaţii de stat care nu este persoană cu funcţie de răspundere. Noţiunea de persoană cu funcţie de răspundere este expusă în alin. (1) al art. 123 din CP al RM. Persoana cu funcţie de răspundere este considerată persoana căreia, într-o întreprindere, instituţie, organizaţie de stat sau a administraţiei publice locale, într-o subdiviziune a lor, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin stipularea legii, prin numire, prin alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi și obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie ori organiza-torico-economice.La categoria de persoane cu funcţie de răspundere se referă și reprezentan-ţii autorităţilor publice: funcţionarii organelor de stat învestiţi cu dreptul de a înainta cerinţe, precum și de a lua decizii obligatorii pentru executare de către cetăţeni, întreprinderi, instituţii și organizaţii, indiferent de apartenenţa și subordonarea lor departamentală (deputaţii, conducătorii, adjuncţii și mem-brii consiliilor raionale și locale, judecătorii, procurorii, ofiţerii de urmărire penală, lucrătorii organelor de poliţie, inspectorii de stat etc.)

Prin funcţii de ordin organizatorico-economic se înţeleg funcţiile de înfăptuire a conducerii colectivelor sau a sectoarelor de muncă, a activităţii de producere a unor lucrători (selectarea și repartizarea cadrelor, planificarea muncii, organizarea muncii subalternilor, menţinerea disciplinei de muncă etc.). Asemenea funcţii îndeplinesc conducătorii și adjuncţii conducătorilor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, indiferent de forma de proprieta-te, conducătorii subdiviziunilor structurale (șefii și adjuncţii șefilor direcţii-lor, secţiilor, laboratoarelor etc.), conducătorii sectoarelor de muncă (maiștrii, șefii de șantiere și de brigadă ) etc.

Prin funcţii administrative de dispoziţie se înţeleg împuternicirile privind dirijarea și dispunerea de patrimoniu, stabilirea ordinii de păstrare, prelucrare și comercializare a acestui patrimoniu, asigurarea controlului asupra acestor operaţiuni, organizarea deservirii sociale a populaţiei etc.

Astfel de împuterniciri au șefii secţiilor și serviciilor economice de aprovizionare și financiare, șefii depozitelor, magazinelor, atelierelor etc.Prin întreprindere, instituţie, organizaţie se înţelege orice întreprindere, instituţie, organizaţie care desfășoară o activitate social-utilă potrivit legii și se bazează pe forma de proprietate de stat sau municipală, indiferent de forma organizatorico-juridică. Conform dispoziţiilor legii, ca persoană cu funcție de răspundere, alături de persoanele care, permanent sau provizoriu, îndeplinesc funcţii ale autorităţii publice sau obligaţiuni de ordin administrativ de dispoziţie și organizatori-co-economic, sunt și persoanele care îndeplinesc aceste funcţii în virtutea unei însărcinări speciale date de organe persoanelor cu funcţii de răspundere. Nu pot fi considerate persoane cu funcţie de răspundere lucrătorii între-prinderilor, instituţiilor și organizaţiilor, indiferent de forma de proprietate, care exercită funcţii pur profesionale sau tehnice.Legea penală, de rând cu noţiunea “persoană cu funcţie de răspundere”, o folosește și pe aceea de “funcţionar”, dar în privinţa căreia, în legislaţia în vigoare, nu există careva reglementări. În art. 330 din CP al RM se incrimi-nează primirea de către un funcţionar al autorităţilor publice, altor instituţii, întreprinderi și organizaţii de stat, care nu este persoană cu funcţie de răspun-dere, a unei recompense ilicite sau a unor avantaje patrimoniale de la cetăţeni, pentru îndeplinirea unor acţiuni sau acordarea de servicii ce țin de atribuţiile lui de serviciu.