Infractiuni la Codul Vamal

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Infractiuni la Codul Vamal.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 92 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ionas Alexandru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

CAP. I – NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1- NOŢIUNEA ŞI OBIECTUL DREPTULUI VAMAL

1.1. - Noţiunea dreptului vamal

Supraveţuirea unamă complicându-se în decursul timpului, omului nu i-a fost suficientă şi eficientă propia economie. Aşa a apărut translaţia de bunuri şi servicii de la o persoană la alta, schimbul, care a urmat o evoluţie similară cu cea a societăţii.

Evoluţia socială a omului s-a desfăşurat într-o strânsă legătură cu teritoriul. Noţiunea de teritoriu a căpătat extindere şi atribute suplimentare pe măsură ce s-a deversificat aria activităţilor uname, teritoriul se extinde de la aria individuală la aria statală, exigenţele cenzurii schimbului căpătând amploare în mod treptat de la o arie la cealaltă, iar omul organizat în stat creează instituţia vămii. Ampreta statului asupra circulaţiei bunurilor pe teritoriul unde îşi exercita suveranitatea, a căpătat pregnanţă şi legitimitate prin dobândirea unui caracter de continuitate. Aplicarea continuă de către aceeaşi structură a puterii, a unei perceperi pe circulaţia bunurilor prin teritoriul său, cere existenţa unor reguli în interiorul cărora fluctuaţia să fie controlată. Norma vamală devenea astfel un instrument prin care sistemul statal se făcea prezent într-un anumit teritoriu.

În domeniul reglementărilor vamale, Statul este cel care individualizează obligaţia vamală şi trece la punerea în executare a obligaţiei în baza titlului de creanţă.

În ceea ce priveşte dreptul românesc, regle¬mentările cu caracter de drept vamal, au venit la început, în complinirea regularizării unor relaţii interstatale, astfel că ele aveau un pronunţat caracter politic. Evoluţia dreptului românesc, a scos în evidenţă necesitatea existenţei unor reglementări clare şi potrivite situaţiilor de fapt create în ceea ce priveşte circulaţia bunurilor şi valorilor în regim internaţional, care să depăşească caracterul de generalitate a unor raporturi de drept comun.

În literatura de specialitate, unii specialişti şi-au exprimat opinia că, activitatea vamală poate fi studiată odată cu celelalte ramuri de drept conexe, cum ar fi dreptul financiar, dreptul comerţului intern şi internaţional, dreptul transporturilor etc, astfel că nu se poate vorbi despre existenţa unui drept vamal. Alţi specialişti, în lucrările lor, au susţinut ideea că există un drept vamal, precum şi raporturi specifice de drept vamal, idee argumentată de volumul mare al reglementărilor juridice în materie şi, totodată, de procedurile vamale deosebit de complexe pentru realizarea cărora devin operante o multitudine de dispoziţii.

Având în vedere cele afirmate mai sus, putem spune că „activitatea vamală este for¬mată din multitudinea activităţilor reglementate de lege şi de alte acte normative, desf㬺urate de organele competente, cu participarea importatorilor, a exportatorilor sau a reprezentanţilor acestora, cu scopul realizării operaţiilor de import-export, în aşa fel încât acestea să se înfăptuiască cu respectarea întocmai a obligaţiilor ce le au către stat" .

Astfel, dreptul vamal poate fi definit ca o ramură distinctă de drept, care face parte din sistemul dreptului românesc, cu un obiect propriu, o reglementare proprie şi o categorie aparte de raporturi, ce prezintă anumite caracteristici2.

Dreptul vamal, ca ramură a sistemului de drept din România, este format din totali¬tatea normelor juridice legiferate de puterea legislativă care reglementează activitatea vamală „în scopul realizării actului vamal în bune condiţii pe de o parte, iar pe de altă parte, în scopul prevenirii acţiunilor de evaziune fiscală de natură vamală şi a săvârşirii oricăror infracţiuni din acest domeniu"3.

1. 2. - Obiectul dreptului vamal

Determinarea obiectului oricărei ramuri de drept este necesară, întrucât în raport de aceasta se particularizează şi se realizează gruparea normelor de drept pe fiecare ramură în parte.

Obiectul dreptului vamal îl constituie „apărarea directă a intereselor economice ale statului, având în vedere că pentru perceperea impozitului indirect pe care îl reprezintă taxa vamală, se desfăşoară o multitudine de activităţi absolut necesare, iar eludarea acesteia lezează interesele legale ale societăţii"4.

Normala desfăşurare a activităţii vamale şi odată cu aceasta, realizarea unui venit substanţial şi foarte necesar la bugetul statului este asigurată prin respectarea îndatoririlor importatorilor şi exportatorilor, precum şi a persoanelor fizice, care uneori realizează raportul juridic vamal.

2 - RAPORTUL JURIDIC DE DREPT VAMAL.

Normele juridice, având un caracter abstract, se realizează prin intermediul raportu¬rilor juridice, raportul juridic fiind definit ca „un raport social, concret-istoric, voliţional, reglementat de norma juridică, în cadrul căruia participanţii se manifestă ca titulari de drepturi şi obligaţii prin exercitarea cărora se realizează finalitatea normei juridice"1.

Faptele juridice, ca izvoare ale raportului juridic de drept vamal, reprezintă acele împrejurări care, potrivit legii, dau naştere, modifică sau sting raporturi juridice, provo¬când, prin aceasta, anumite consecinţe juridice. Faptele juridice pot îmbrăca forma eveni¬mentelor sau a acţiunilor umane. Evenimentele sunt împrejurări care se petrec indepen¬dent de voinţa oamenilor, iar acţiunile umane reprezintă acele manifestări de voinţă ale oamenilor, cu caracter licit sau ilicit, şi pot fi constitutive, modificatoare, instinctive sau impeditive.

Raporturile juridice de drept vamal sunt acele raporturi cu structură specifică, care apar în cursul realizării actului vamal în sine, natura raportului de drept vamal fiind patrimonială2.

Subiecţii principali ai raportului juridic de drept vamal sunt, pe de o parte, organele vamale - ca reprezentanţi ai statului, mai exact ai organelor financiare ale acestuia, iar pe de altă parte, persoanele fizice sau juridice, - importatori, exportatori sau reprezentanţi ai acestora.

O particularitate distinctă a raportului juridic de drept vamal o constituie faptul că este un raport juridic de putere prin instituirea statului - reprezentat prin organul vamal abilitat să acţioneze în numele lui pentru aplicarea legislaţiei vamale - în poziţia de beneficiar unic al executării obligaţiei patrimoniale din acest raport, el având în sfera reglementărilor vamale, şi o funcţie de garant şi apărător al respectării conduitei impuse. Astfel, structura raportului juridic bugetar, cu subiectele, conţinutul şi obiectul lui, poate constitui un punct de plecare în practica socială ce generează raporturile juridice de drept vamal.

Conţinutul raportului juridic de drept vamal este format din ansamblul drepturilor, prerogativelor, obligaţiilor pe care subiecţii participanţi la înfăptuirea actului vamal le au în baza legii.

Obiectul raportului juridic de drept vamal stabileşte legalitatea operaţiei vamale şi finalizarea acesteia prin încasarea de către stat a drepturilor ce i se cuvin şi prin satisfacerea cerinţelor importatorului, exportatorului sau persoanei fizice în îndeplinirea solicitărilor din declaraţia adresată organelor specializate din domeniul vamal.

Fisiere in arhiva (1):

  • Infractiuni la Codul Vamal.doc