Infracțiuni săvârșite de funcționarii publici

Infracţiuni care aduc atingere unor

activităţi de interes public au

altor activităţi reglementate

de lege

Viata sociala a pus dintotdeauna multiple probleme, îndeosebi de ordin administrativ. Nevoia a dus la apariţia funcţiei publice si a funcţiilor care s-o îndeplinească. Comunitatea umana n-ar fi avut acces la progres daca nu si-ar fi creat un întreg organism social, căruia i-a dat viabilitate prin personalul investit in diversitatea de funcţii statornicite de-a lungul timpului.

Diversitatea sarcinilor pe care le are de îndeplinit administraţia publica necesita o extrem de variata gama de prestaţiuni realizate prin serviciile publice, ca si un personal cu pregătire profesionala diversa. Satisfacerea nevoilor cotidiene ale colectivităţii, a nevoilor omului care trăieşte intr-o grupare organizata, rămâne finalitatea esenţiala si singura justificare a administraţiei publice, atât de diversificata, mai ales in prestaţiunile sale către populaţie. Privita din punct de vedere sociologic, administraţia publica nu reprezintă altceva decât o suma de colectivităţi umane care organizează anumite acţiuni in favoarea altor oameni. Din acest punct de vedere, problema oamenilor care lucrează in administraţie capătă o importanta considerabila. Oricât de perfecta ar fi organizarea unui organism social si oricât de bune legi si decizii ar fi, ramane doar o simpla schema, fara viabilitate, daca nu exista oameni competenţi, activi si devotaţi pentru realizarea scopului stabilit.

Infracţiuni de serviciu sau in legătura cu serviciul

- Art. 246 – 258 -

Capitolul I din Titlul al – VI – lea este consacrat infracţiunilor de serviciu sau in legătura cu serviciul, art. 246 – 258 din Codul Penal.

Din categoria infracţiunilor de serviciu, infracţiuni cu subiect activ calificat, fac parte:

- Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor, art. 246 din Codul Penal;

- Abuzul in serviciu prin îngrădirea unor drepturi, art. 247 din Codul Penal;

- Abuzul in serviciu contra intereselor publice, art. 248 din Codul Penal;

- Neglijenta in serviciu, art. 249 din Codul Penal;

- Purtarea abuzivă, art. 250 din Codul Penal;

- Neglijenta in păstrarea secretului de stat, art. 252 din Codul Penal;

- Luarea de mita, art. 254 din Codul Penal;

- Primirea de foloase necuvenite, art. 256 din Codul Penal.

Darea de mita, art. 255 din Codul Penal si traficul de influenta, art. 257 din Codul Penal, sunt infracţiuni in legătura cu serviciul, in sensul ca subiect activ poate fi orice persoana, insa faptele sunt săvârşite in legătura cu activitatea unui funcţionar.

Incriminând infracţiunile de serviciu sau in legătura cu serviciul, legiuitorul a urmărit sa asigure, pe de o parte, corectitudinea funcţionarilor in îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, iar pe de alta parte sa prevină orice amestec din partea unor terţe persoane, in îndeplinirea normala a respectivelor atribuţiuni de serviciu.

1.Condiţii preexistente

Obiectul juridic principal consta in relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a atribuţiilor de serviciu. Unele infracţiuni au si un obiect juridic secundar, constând, de exemplu, in relaţiile sociale cu caracter patrimonial, in cazul abuzului in serviciu contra intereselor publice, art. 248. din Codul Penal, neglijentei in serviciu contra intereselor publice, art. 248 din Codul Penal, neglijentei in serviciu, art. 249 din Codul Penal sau in relaţiile sociale privind atributele persoanei, in cazul purtării abuzive, art. 250 din Codul Penal.

Obiectul material

Unele infracţiuni au si un obiect material. De exemplu, in cazul purtării abuzive, art. 250 din Codul Penal, daca fapta se realizează prin loviri sau alte violente, obiectul material este reprezentat de corpul persoanei fata de care se realizează in mod nemijlocit actele de violenta.

Subiectul activ este, de regula,, calificat, prin calitatea de funcţionar public, in accepţiunea prevederilor art. 147 din Codul Penal. Potrivit prevederilor art. 258 din Codul Penal, dispoziţiile art. 246 – 250 din Codul Penal, privitoare la funcţionari publici se aplica si celorlalţi funcţionari, situaţie in care maximul pedepsei se reduce cu o treime.

Participaţia penala este posibila, de regula, sub toate formele. In cazul infracţiunilor cu subiect active calificat prin calitatea de funcţionar public sau alt funcţionar, pentru existenta coautoratului, este necesar ca făptuitorul care săvârşeşte actele de executare sa aibă calitatea speciala ceruta de lege autorului.