Infractiunile de Tip Vamal

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Infractiunile de Tip Vamal.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE PRIVIND INFRACTIUNILE DIN DOMENIUL VAMAL

Infractiunile vamale in sens general se refera la acele infractiuni ce constau in trecerea peste frontiera a bunurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, fără autorizaţie a armelor, muniţiilor, materialelor explozive sau radioactive, a produselor şi substanţelor stupefiante şi psihotrope, precursorilor şi substanţelor chimice esenţiale, produselor şi substanţelor toxice ori, în zonele libere, de bunuri al căror import este prohibit pe teritoriul României cu documente vamale de transport sau comerciale nereale sau falsificate.

Asadar, conţinutul acestor infracţiuni din domeniul vamal este echivalent cu trecerea peste frontiera de stat vamală a bunurilor prin scoaterea acestora de sub puterea de dispoziţie a autorităţilor vamale, în circumstanţe precis si limitativ determinate de lege.

Conform normelor in vigoare din domeniul vamal, regimul juridic vamal cuprinde totalitatea normelor prevăzute în legislaţia internă ce se aplica în cadrul procedurii de vămuire, în funcţie de scopul operţiunii comerciale şi de destinaţia mărfii, elaborate şi aplicate de autoritaţile publice, potrivit competenţelor lor, în conformitate cu normele dreptului internaţional, ale tratatelor, acordurilor, convenţiilor si protocoalelor încheiate de statul român cu alte state Regimul juridic vamal cuprinde, de asemenea, normele prevazute in legislaţia internă referitoare la desfăşurarea diverselor activitaţi pe teritoriul vamal al României.

Infracţiunile prevăzute de Codul Vamal au, înainte de toate un obiect juridic principal comun, ce constă în relaţiile sociale care se formează şi se dezvoltă în activitatea de punere în aplicare în mod uniform şi nediscriminatoriu a regimului vamal al României, cu privire la toate bunurile introduse sau scoase din ţară de către o persoană fizică sau juridică . Sistemul de valori sociale format în jurul respectării regimului vamal constituie un interes social major, o realitate care, apreciez că, dă expresie în ultimă analiză, deşi pot exista şi alte opinii, suveranităţii naţionale, concept care este invocat ca regulă, atunci când statul, în baza unui interes îşi impune voinţa.

În ipoteza modalităţii agravate în care se pot săvârşi infracţiunile vamale apreciem că se poate vorbi şi despre un obiect juridic secundar comun sau adiacent care gravitează şi este de natură a-l completa pe cel principal, ce are în vedere relaţiile sociale de încredere şi siguranţă ce caracterizează buna desfăşurare a activităţilor economice şi sociale într-un stat de drept, la adăpost de acţiunea conjugată a unor infractori constituiţi în bandă sau/şi înarmaţi. Este normal ca această conduită ilicită să fie considerată mai gravă, atrăgând şi o pedeapsă mai mare, deoarece avem de-a face cu o desconsiderare importantă a ordinii sociale, infractorii organizându-se şi înarmându-se pentru a putea să ducă la bun sfârşit activitatea iniţiată de ei, iar, la nevoie, chiar să riposteze în mod eficient forţelor care ar încerca să le zădărnicească acţiunile. Ei ştiu, încă înainte de a începe activitatea infracţională, că se vor înfrunta cu funcţionari care sunt investiţi cu exerciţiul autorităţii de stat şi, în loc ca acest aspect să-i descurajeze, din contră, îi determină să se pregătească într-o concepţie comună, să-şi procure mijloace, să-şi repartizeze sarcini, etc., totul pentru a fi în măsură să înfrângă ordinea socială şi pe cei care o apără.

Este necesar să subliniem că obiectul juridic secundar comun este legat intim de cel principal el neputând să existe independent de acesta, nu avem de a face cu infractori înarmaţi sau/şi organizaţi în bandă oarecare, ci, aceste două circumstanţieri sunt în legătură directă cu săvârşirea infracţiunilor vamale.

Pe lângă un obiect juridic comun, infracţiunile prevăzute de Codul Vamal au şi un obiect juridic special, specific în funcţie de scopul urmărit de legiuitor, ce va fi analizat în cadrul capitolelor destinate fiecărei infracţiuni în parte.

Constituie infractiune, asa cum reiese din prevederile Codului vamal al Romaniei, respectiv din Titlul XII – Sanctiuni, Sectiunea 1 – Infractiuni, infractiunea de contrabanda, care reprezinta o fapta caracterizata prin introducerea in sau scoaterea din tara, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal si se manifesta sub forma calificata in momentul in care infractiunea respectiva se realizeaza prin introducerea în sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase. Totodata, art. 272 din Codul vamal stipuleaza ca reprezinta infractiune si folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantităţi de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă sau folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate.

CAPITOLUL II

INFRACTIUNEA DE CONTRABANDA PREVAZUTA DE ART. 270 COD VAMAL

Actuala lege vamală o reprezinta Codul vamal din 10.04.2006 si este structurat pe XIII titluri şi cuprinde 288 articole. Titlul XII se intitulează "sancţiuni", secţiunea I „infractiuni” conţinând dispoziţiile de incriminare a infracţiunilor, printre care infracţiunea de contrabandă şi contrabandă calificată.

Art. 270 defineşte infracţiunea de contrabandă în forma simplă ca fiind „introducerea în sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal”.

Contrabanda calificată constă în introducerea în sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracţiunea de contrabandă calificată (art. 271).

Acestea sunt cele două forme ale contrabandei, considerate ca atare prin lege, în fapt nu sunt decât modalităţi de săvârşire a infracţiunii de contrabandă.

Definiţia contrabandei prevazuta de actualul Cod vamal este diferita de cea prevazuta de L. de la 1874 şi continuata de celelalte acte normative, inclusiv de L nr. 6/1961 şi de Codul vamal de la 1978. Esenţa definiţiilor din legile anterioare avea în vedere introducerea sau scoaterea din ţară (adică importul sau exportul) prin încălcarea normelor vamale, în scopul de a nu se plăti taxele datorate fiscului, de a eluda prohibiţiile, ori de a evita o formalitate, pur şi simplu în scopul sustragerii de la vămuire sau de la regimul vamal.

REGIMUL VAMAL – PREMISĂ A INFRACŢIUNII DE CONTRABANDĂ

Orice incriminare a unei acţiuni sau inacţiuni are în vedere protecţia unei valori sociale. Caracteristica de bază a faptei incriminate ca infracţiune este periculozitatea ei socială. O faptă prezintă pericol social numai în raport cu ceva exterior, mai exact, în raport cu o relaţie socială, cu o anumită valoare socială care poate fi, printre altele, un drept al unei persoane fizice sau juridice. Pe scurt, o faptă este periculoasă în raport cu un obiect .

De altfel, orice infracţiune constituie într-o formă sau alta un pericol, o ameninţare sau o atingere a unei relaţii sociale care priveşte o valoare socială ocrotită prin norme de drept. În cazul infracţiunii de contrabandă, valoarea socială apărată prin normele de incriminare este reprezentată de regimul juridic vamal.

Fisiere in arhiva (1):

  • Infractiunile de Tip Vamal.doc