Infracțiunile electorale

Spre deosebire de legislația anterioară referitoare la infracțiunile electorale, legislație care nu era reunită într-un singur act normativ, ci, dimpotrivă, era răspândită în mai multe legi speciale (Legea nr. 67/2004, Legea nr. 33/2007, Legea nr. 3/2000, Legea nr. 35/2008 și Legea nr. 370/2004), actualmente, începând din 1 februarie 2014, infracțiunile electorale sunt cuprinse doar în noul Cod Penal (NCP), în Titlul IX, art. 385-art. 392.

Așa cum s-a arătat și în expunerea de motive a NCP, s-a considerat preferabilă regruparea infracțiunilor electorale într-un titlu distinct al NCP având în vedere mai multe motive:

- pentru a asigura o mai mare stabilitate acestor texte, dar și pentru a elimina paralelismele existente în reglementare în legislația anterioară;

- pentru a elimina necorelările sau diferențele în reglementare din diferitele legi speciale, necorelări sau diferențe care nu își găseau rațiunea.

De asemenea, s-a apreciat că textele NCP aduc și o mai bună sistematizare a incriminărilor în această materie, având în vedere obiectul juridic al acestora.

În același timp, în scopul unei mai corecte individualizări legale, au fost restructurate unele dintre incriminările existente în vechea legislație.

Așadar, potrivit NCP, infracțiunile electorale sunt prevăzute în art. 385-393 din Codul penal și se referă la toate categoriile de alegeri (prezidențiale, parlamentare, locale, referendum sau europarlamentare):

- împiedicarea exercitării drepturilor electorale (art. 385);

- coruperea alegătorilor (art. 386);

- frauda la vot (art. 387);

- frauda la votul electronic (art. 388);

- violarea confidențialității votului (art. 389);

- nerespectarea regimului urnei de vot (art. 390);

- falsificarea documentelor și evidențelor electorale (art. 391);

- fapte săvârșite în legătură cu un referendum (art. 392).

În continuare vom prezenta în concret textele de lege care incriminează infracțiunile electorale, precum și sancțiunile aplicabile în cazul săvârșirii acestora.

A. INFRACȚIUNILE ELECTORALE

Aceste infracțiuni se referă la toate categoriile de alegeri (prezidențiale, parlamentare, locale, referendum sau europarlamentare) și sunt următoarele:

1. ÎMPIEDICAREA EXERCITĂRII DREPTURILOR ELECTORALE (ART. 385 COD PENAL)

Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

O altă formă asimilată de lege cu împiedicarea exercitării drepturilor electorale este: atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare, care se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Este de semnalat că incriminarea este destul de ambiguă, exprimarea “atac, prin orice mijloace, asupra localului secției ” lăsând loc unor interpretări variate. De exemplu, aruncarea cu produse alimentare (roșii, ouă etc.) în clădirea respectivă, ar putea fi considerat atac, prin orice mijloace. Desigur, fapta nu este una de lăudat, dar posibilitatea de a o califica drept infracțiune este exagerată.

Tentativa impiedicarii exercitării drepturilor electorale se pedepseste, fiind prevazuta expres in art. 393 Cod penal.

2. CORUPEREA ALEGĂTORILOR (ART. 386 COD PENAL)

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Pot fi oferite în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze într- un anumit fel doar bunuri (nu și bani sau alte foloase) cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice

Tentativa nu se pedepseste, pentru că legea nu prevede expres sancționarea tentativei.

3. FRAUDA LA VOT (ART. 387 COD PENAL)

Fapta persoanei care votează:

- fără a avea acest drept

- de două sau mai multe ori

- prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător

- prin utilizarea unei cărți de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals

- prin utilizarea unui buletin de vot fals

se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penala aplicabila este intre 1.800 si 150.000 lei, avand in vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal)

Tentativa de fraudă la vot se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod

penal.

4. FRAUDA LA VOTUL ELECTRONIC (ART. 388 COD PENAL)

Tipărirea și utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Tentativa de fraudă la votul electronic se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal

Este o incriminare care anticipează o reglementare care în prezent nu există în materie electorală, cea a votului electronic. Folosirea actuală a votului electronic în Parlament, la adoptarea actelor normative, nu intră sub incidența acestui articol, întrucât incriminarea privește doar infracțiuni electorale, deci care se află în strânsă și directă legătură cu procesul alegerilor.