Instanțele judecătorești

I.INTRODUCERE

La scurt timp dupa Decembrie 1989 si instantele judecatoresti au intrat in randul evenimentelor ce au marcat schimbarea. Insa aceasta schimbare nu a fost pe deplin cea asteptata. totusi, sistemul instantelor a cunoscut si anumite schimbari:reinfiintarea curtilor de apel, dezvoltarea si extinderea retelei judecatoriilor,infiintarea completelor ori a instantelor specializate.

Numarul instantelor din tara este stabilit prin Legea privind organizarea judiciara, pornindu-se de la anumite date statistice care reflecta necesitatea infiintarii unei judecatorii intr-o anumita comunitate, prin raportare si la numarul si frecventa litigiilor din comunitatea respectiva.

Astazi, exista instante in localitati foarte mici, instante care nu isi justifica existenta din punct de vedere al incarcaturii cu dosare si care au mari probleme in ocuparea posturilor (tarnaveni, Reghin etc.). Sau, mai grav, instante care au fost inaugurate, dar care nu functioneaza.

Lipsind o politica clara in privinta organizarii judiciare, in anul 2003 s-a pus in discutie problema reducerii numarului curtilor de apel din tara, in urma abordarii conceptului de regionalizare, dar discutia a fost abandonata si dupa cateva luni modificarea normelor de competenta a determinat, dimpotriva, completarea schemelor de personal si in cadrul acestor instante. au urmat apoi succesive modificari, adaugiri si reveniri la competentele anterioare care au bulversat intreg sistemul judiciar cu consecinte grave asupra sistemului in ansamblul sau, asupra justitiabililor si, nu in ultimul rand, al societatii in general.

Instantele judecatoresti sunt organizate intr-un sistem propriu iar totalitatea instantelor judecatoresti alcatuiesc autoritatea judecatoreasca care isi desfasoara activitatea pe baza unor principii democratice menite a contribui la realizarea unei justitii impartiale.

Inamovibilitatea judecatorilor,delimitarea atributiilor ce revin legislativului si executivului garanteaza autonomia instantelor judecatoresti dar pentru a fi reala ea trebuie sa beneficieze de structuri organizatorice functionale,organe proprii de conducere administrative precum si de structuri administrative adecvate.

II.COMPUNEREA INSTANTELOR JUDECATORESTI

Se face distinctia intre doua mari sisteme:a)judecatorul unic

b)pluralitate de judecatori.

Ambele sisteme detin avantaje dar si dezavantaje semnificative.

a)judecatorul unic

Avantaje: Unul dintre cele mai improtante avantaje il constituie faptul ca ofera posibilitatea unei recrutari mult mai exigente a personalului judecatoresc.De asemenea se mai poate invoca si faptul ca determina cresterea sentimentului de responsabilitate al judecatorului.

Dezavantaje: Fiind un singur magistrat exista posibilitatea mult mai mare de a fi supus unor influente straine.De altfel,acest sistem nu poate garanta o calitate optima a infaptuirii justitiei.

b)pluralitate de judecatori

Avantaje: Cel mai important avantaj este acela ca tinerii judecatori beneficiaza de o mai buna pregatire si formare,posibilitatea de influente din exterior este de asemenea mult mai mica iar lucrarile realizate de doi sau mai muit judecatori au o calitate superioara.

Dezavantaje: Vor exista dificultati in recrutarea si fromarea unor buni judecatori,costurile vor fi mai ridicate datorate unui numar mare de judecatori iar calitatea justitiei este pasibila de a fi mai slaba datorita faptului ca judecatorii se pot ascunde in spatele anonimatului.

In mod constant,in Romania a fost promovat sistemul mixt insa prin legea 142/1997 s-a renuntat la aplicarea acestui principiu.In art 18 al actualei reglementari sunt stabilite regulile privitoare la compunerea instantelor judecatoresti:

- Cauzele in competente de prima instanta a judecatoriilor,tribunalelor si curtilor de apel se judeca de un singur judecator;

- Apelurile se judeca de tribunale si de curtile de apel in complet format din doi judecatori;

- Recursurile se judeca de tribunale si de curtile de apel in complet de trei judecatori.

III.STRUCTURA INSTANTELOR JUDECATORESTI

In cele mai vechi timpuri justitia era predominant private urmand ca romanii si bizantinii sa aibe o influneta importanta in oraganizarea statala a Romaniei astafel ca dupa caderea imperiului roman,prima organizare judecatoreasca a avut un caracter ecleziastic.