Instituția președintelui în România și Italia

România face parte din grupul statelor care, conform atribuţiilor Preşedintelui, a adoptat un regim semi-prezidențial. Regimul semi-prezidențial caută să suplinească o serie de dezavantaje ale sistemului prezidențial, dar şi de imperfecţiuni ale regimului parlamentar. Între un sistem care acordă preşedintelui prerogative foarte largi şi un sistem care nu îi acordă deloc, regimul semi-prezidențial imaginează o cale de mijloc, în care preşedintele ales de întregul popor devine un arbitru între puterile statului, iar puterea executivă aparţine de fapt Guvernului, în fruntea căruia se găseşte primul-ministru

În continuare, bazându-ne pe conținutul Constituției României, vom incerca să conturăm instituția Președintelui în România.

1.Rolul Președintelui

Rolul Preşedintelui României ca şef al statului şi al puterii executive rezultă din îndeplinirea următoarelor funcţii: reprezentarea statului, garant al independenţei statului, unităţii şi integrităţii teritoriale, precum şi al constituţiei, acţionând pentru respectarea acesteia În acest sens art. 80 alin. (1) din Constituția României dispune faptul că “Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării”.

În continuare, alin. (2) prevede că “ Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”.

2.Alegerea Președintelui României

Alegerea Preşedintelui României se face prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Asemenea parlamentarilor, Preşedintele României are o legitimitate populară, fiind ales prin vot uninominal, în cadrul unei circumscripţii ce cuprinde întreaga ţară. Pentru a fi ales, candidatul la funcţia de Preşedinte trebuie să întrunească opţiunea majorităţii alegătorilor, ceea ce este de natură să-i asigure Preşedintelui României ales o reprezentativitate în legitimitate deosebită

Art. 81 alin (3) se aplică în cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate. In aceste condiții, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. Aceasta are drept consecință faptul că se constrânge la bipolarizarea preferințelor alegătorilor și a partidelor politice și sociale ce susțin candidaturile

Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive

3.Validarea Mandatului

Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională Validarea mandatului are o importanță deosebită : confirmarea alegerii Președintelui României de către o autoritate jurisdicționala, nu politică

După validarea rezultatului alegerilor de către Curtea Constituțională Candidatul depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, jurământul Președintelui.

4.Durata mandatului

Durata mandatului Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită începând de la data depunerii jurământului şi până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales.

În caz de război sau calamitaţi natural, mandatul Preşedintelui poate fi prelungit prin lege organică.

5.Atribuții ale Președintelui României

5.1.Numirea Guvernului

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru. Acesta cere acordarea votului de încredere al Parlamentului, pe temeiul căruia Preşedintele României numeşte Guvernul.

În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului, însă doar dacă prin aceasta nu se schimbă structura sau compoziţia politică a guvernului. În acest din urmă caz, pentru exercitarea atribuţiei de numire sau revocare, va fi necesară aprobarea Parlamentului

5.2.Participarea la ședințele Guvernului

Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă. Acesta poate participa din proprie iniţiativă la şedinţele în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice.

De asemenea, la cererea primului-ministru, Preşedintele poate participa şi la alte şedinţe