Instituții de contencios administrativ

Tribunalele - Secţiile de contencios administrativ şi fiscal.

Secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor judetene şi ale municipiului Bucureşti judecă, în prima instanţă „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora de până la 5 miliarde lei" [art.l0 (l) teza 1 din Legea nr. 554/2004].

A.1. Din acest enunţ rezultă competenţa materială a acestei instanţe de

contencios, care este dată de două elemente definitorii:

a. în primul rând, de calitatea pârâtului în litigiul de contencios [autorităţi

publice cf.art.2(l), lit. b din Legea nr. 554/2004];

b. în al doilea rând, de valoarea actelor supuse controlului instanţei de contencios administrativ (sub 5 miliarde lei).

Aceasta aserţiune este valabilă numai pentru cele cuantificabile în bani, adică

acţiunile patrimoniale sau cu efecte patrimoniale. În cazul acţiunilor

nepatrimoniale, competenţa materială este atrasă exclusiv de calitatea pârâtului.

Această concluzie se desprinde implicit din analiza întregului text de lege care ne

oferă răspuns la întrebarea noastră: ce fel de contencios este contenciosul român?

în anulare şi de plina jurisdicţie este răspunsul! Sintagma „în anulare" are în

vedere toate situaţiile posibile de manifestare a actelor administrative de

autoritate, cele jurisdicţionale şi cele de gestiune. Revenind la noţiunea de „pârât",

care atrage competenţa acestei instanţe de contencios, precizăm faptul că această

noţiune este mai largă decât se înţelege, la prima citire a textului art.2 lit. b din

Legea nr. 554/2004.

Astfel, prin „autoritate publică - orice organ de stat" înţelegem orice organ al

autorităţilor publice cu reprezentare în unităţile administrativ teritoriale respective.

Aici avem în vedere puterea executivă sau autoritatea executivă (care e definită în Constituţie) organizată în teritoriu, adică prefectul, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, precum şi orice instituţie deconcentrată a ministerelor în teritoriu; Tot aici avem în vedere toate autorităţile publice locale (consiliile judeţene, consiliile locale, primării etc). La nivel teritorial există organizată şi „autoritatea judecătorească" care este tot autoritate publică - ca organ al statului - în accepţiunea art.52 din Constituţie. Chiar dacă pare, la prima vedere, bizară constatarea şi acestea sunt autorităţi publice posibil a fi pârâte într-o instanţă de contencios administrativ (ex. nesoluţionarea în termen legal a unei cereri - conform dreptului subiectiv de petiţionare al cetăţeanului

prevăzut de art.52 din Constituţie). O astfel de situaţie conduce tot la competenţa

tribunalului judeţean - secţia contencios administrativ - care ar avea competenţă

de a soluţiona o plângere împotriva tribunalului judeţean sau a oricărei alte

instanţe, de drept comun.

Tot tribunalele judeţene - secţiile de contencios administrativ şi fiscal - judecă, în primă instanţă, cererile împotriva serviciilor publice descentralizate atunci când se constată încălcări ale drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor în situaţiile prevăzute de lege (ex. contestaţiile, plângerile funcţionarilor publici intraţi în aceste structuri administrative sunt tot de competenţa instanţelor de contencios). Aceste instanţe mai sunt competente şi în cazul enunţului din teza finală a art.2 lit. b din Legea nr. 554/2004 „în sensul prezentei legi " adică .persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public".