Instituții de drept procesual penal

I. URMARIREA PENALA

1.Urmarirea penala-prima faza a procesului penal

La realizarea scopului procesului penal de aplicare a legii penale contribuie:

-Ministrul Public si organele de cercetare penala care au sarcina de a descoperi infractiunile savarsite,de a identifica persoanele care le-au savarsit iar dupa stabilirea vinovatiei sa le aduca in fata instantei judecatoresti;

-instantele de judecata care au sarcina de a-i judeca pe inculpati ,de a constata prin probe ,vinovatia sau nevinovatia acestora ,de a aplica atunci cand se impune sanctiunile prevazute de legea penala si de a obliga la repararea prejudiciului cauzat prin infractiune;

-organele care pun in executare hotararile judecatoresti definitive.

Faza procesuala cuprinde un ansamblu de acte si masuri procesuale ,efectuate in ordinea si formele prevazute de lege,de catre autoritatile judiciare si partile din proces avand ca obiect pregatirea fazei procesuale urmatoare.

Procesul penal cuprinde de regula trei faze procesuale si anume :

-urmarirea penala ;

-judecata ;

executarea hotararii penale definitive.

Urmarirea penala se declanseaza prin rezolutia organului de urmarire penala sau prin procesul verbal de sesizare din oficiu si are ca limita finala inaintarea la instanta de judecata a dosarului impreuna cu rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului.

In cadrul acestei faze ,organele de urmarire penala au obligatia sa administraze toate probele atat in defavoarea cat si in favoarea inculpatului pentru stabilirea adevarului cu privire la faptele savarsite si imprejurarile comiterii acestora.

Obiectul urmaririi penale se duce la indeplinire prin acte de urmarire penala ,respectiv :

-actele de carcetare penala care constau in procedee probatorii prin care se obtin mijloacele de peoba (ascultarea partilor ,a martorilor ,confruntarea lor ,ridicarea de obiecte si inscrisuri ,efectuarea de perchezitii,cercetari la fata locului ,reconstituiri etc)

-actele de urmarire penala corespunzatoare actelor procesuale prin care se pune in miscare actiunea penala ,acestea bazandu-se pe actele de cercetare penala deoarece un act de dispozitie trebuie sa aiba la baza un suport probator.

Ca documente procedurale in cursul urmaririi penale se folosesc rezolutiile si ordonantele.

Rezolutiile sunt acte de dispozitie sumare dar motivate pe care le scriu organele de urmarire penala iar ordonantele sunt acte procedurale mai complexe si acestea trebuind sa fie motivate

Cele mai importante trasaturi ale acestei faze sunt :

a)lipsa de colegialitate a organului de urmarire penala Organul de urmarire penala efectueaza o activitate judiciara unipersonala ,cahiar si in cazuri mai complexe unde se impune conlucrarea mai multor lucratori ,decizia apartine celui ce conduce ancheta

b)subordonarea ierarhica in efectuarea actelor de urmarire penala.Organele de urmarire penala sunt constituite ierarhic iar dispozitiile organelor superioare devin obligatorii ,subordonarea concretizandu-se in supravegherea organelor de cercetare penala de catre procuror.]

c)caracterul nepublic al urmaririi penale.Deasfasurarea activitatilor de urmarire penala in mod public,spre deosebire de judecata , ar ingreuna aflarea adevarului insa dosarul cauzei este secret dar nu in mod absolut intrucat ,spre exemplu inculpatul are dreptul sa cunoasca continutul acestuia cu ocazia prezentarii materialului.

d)lipsa caracterului expres contradictoriu al urmaririi penale Organul de urmarire penala cumuleaza toate functiile procesuale ,fiind sa administreze probe atat in acuzare cat si in aparare astfel ca se exclude posibilitatea manifestarii exprese a contradictorialitatii

e)caracterul preponderent al formei scrise.Activitatile de urmarire penala trebuie consmnate in scris intrucat au relevanta juridica in fata instantei de judecata numai actele cuprinse in dosar sub forma scrisa.

2.Competenta organelor de urmarire penala

Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror care in principal are rolul de supraveghere a acestei activitati si de catre organele de cercetare penala avand la baza principiile unitatii de actiune ,subordonarii ierarhice,legalitatii ,impartialitatii si controlului ierarhic.

Conform art.209 C.pr.pen. urmarirea penala se realizeaza obligatoriu de catre procuror in urmatoarele cazuri :

Dreptul pe care îl are procurorul de a efectua urmărirea penală îi conferă poziţia procesuală de principal organ de urmărire penală. Ca orice drept, exercitarea lui este lăsată la aprecierea lui astfel încât competenţa procurorului de a efectua urmărirea penală în orice cauză e facultativă şi în practică se aplică cu titlu de excepţie. Legea stabileşte însă cauzele în care efectuarea urmăririi penale de către procuror e obligatorie. În aceste cauze urmărirea penală poate fi efectuată în locul procurorului de către organul de cercetare penală, de asemenea legea fiind imperativă şi referindu-se la efectuarea urmăririi penale, procurorul trebuie să efectueze personal întreaga urmărire penală şi nu numai cele mai importante acte de urmărire penală.

Cauzele date în mod obligatoriu în competenţa de urmărire penală şi a procurorului sunt stabilite atât după criteriul naturii şi gravităţii infracţiunii (competenţa materială) cât şi al calităţii persoanei (competenţa personală).

Astfel potrivit art 209 al. 3 c. pr. p. urmărirea penală se efectuează obligatoriu de către procuror în cazul:

a) infractiunilor prevazute de Codul Penal la art.155-173,174-177,179,189 alin.3,190,191,211 alin 3,212,236,236(1),238,239,239(1),250,252,254,255,257,265,266,267,267(1),268,273-276,279(1),280,280(1),302(2),317 , 356-361

b)in cazul infractiunilor aratate in art.26,pct.2 , lit a - infractiuni contra bunurilor aflate in administratia sau folosinta MAPN ,MIRA ,Ministerului Justitiei ,Administratia Nationala a Penitenciarelor ,SRI ,SIE ,SPP

c)infractiunilor savarsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei persoane ,judecate potrivit art. 27 ,pct. 1 ,lit b si c

d)infractiunilor savarsite de catre judecatori de la judecatorii si tribunale ,de catre procurori de la parchetele de pe langa aceste instante ,notari publici precum si de catre judecatori si controlori financiari ai camerelor de conturi judetene conform art 28,pct 1 ,lit b,c

e)infractiunilor savarsite de catre persoane judecate in prima instanta de Inalta Curte de Casatie si Justitie

f)infractiunilor contra protectiei muncii.