Instituții europene - realități și perspective - proces decizional și actele juridice ale Uniunii Europene

Aspecte generale

Mai mult decât o confederaţie de state, mai puţin decât un stat federal, Uniunea Europeană este o construcţie nouă care nu intră în nicio categorie juridică traditională. Se fondează pe un sistem politic original, în continuă evoluţie de peste 50 de ani.

Europa a devenit treptat una dintre cele mai mari pieţe din lume, având 500 de milioane de consumatori. Este prima putere comercială din lume, cu o monedă care este pe locul doi ca valoare la nivel mondial. Europa este, de asemenea, un formidabil spaţiu de libertate, care a fost amplificat în urma eliminării frontierelor interne prin acordurile Schengen.

Tratatele, ce constituie legislaţia primară, sunt la baza a numeroase acte juridice

( numite secundare ) care au incidenţă directă asupra vieţii cotidiene a cetăţenilor Uniunii. Este în special cazul regulamentelor, directivelor si recomandărilor adoptate de instituţiile Uniunii Europene.

Aceste legi, precum şi politicile Uniunii în general, sunt rezultatul deciziilor luate de triunghiul instituţional format din Consiliu ( care reprezintă guvernele naţionale ), Parlamentul European ( care reprezintă cetăţenii ) şi Comisia Europeană ( instituţie independentă de guvernele statelor membre, garantă a interesului colectiv al europenilor).

În general, când vorbim de personalitate juridică ne referim la capacitatea unui subiect de drept de a fi titular de drepturi şi obligaţii având în acest sens o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu afectat realizării unui anume scop. Astfel, pentru a fi subiect de drept şi actor pe scena internaţională, Uniunea trebuie să dobândească personalitae juridică. Un prim pas înainte privind acest din urmă aspect, a fost făcut prin Tratatul de la Maastricht, iar scopul, fiind în final atins odată cu semnarea Tratatului de la Lisabona.

Tratatul de la Maastricht

Tratatul de la Maastricht a introdus, în cadrul Uniunii Europene, aspectele de justiţie şi afaceri interne, care se tratau până atunci la un nivel strict interguvernamental. De atunci, gradul de integrare între statele membre în legătură cu aceste aspecte, precum şi rolul Parlamentului European şi cel al Curții de Justiție, nu încetează să crească. Programele de la Tampere şi de la Haga au oferit un impuls politic important pentru consolidarea acestor politici fundamentale pentru cetăţeni. Semnat in 7 Februarie 1992 la Mastricht, Tratatul privind Uniunea Europeană, constituie o adevarată piatră de temelie a Uniunii, stabilind reguli clare pentru viitoarea moneda unică şi pentru politica externă şi de securitate precum şi pentru o cooperare mai stransă în domeniul afacerilor interne şi justiţiei. Conform Tratatului, fosta denumire de „Comunitate Europeană” este înlocuită, în mod oficial cu cea de „Uniune Europeană”.