Interferența Normelor Europene cu Normele Dreptului Național

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 3 fișiere: docx
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 5189
Mărime: 93.99KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Univ. Dr. Tanase Joita
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRASOV

Cuprins

1. Considerente preliminare.1

2. Structura și funcționarea propri-zisă a mecanismului de control.2

3. Cadrul normativ și actele jurisdicționale susceptibile de executare.4

4. Procedura supravegherii.5

4.1. Regulile Comitetului Miniștrilor pentru aplicarea articolului 46 paragraful 2.5

4.2. Controlul adoptării tuturor măsurilor necesare respectării hotărârilor Curții Europene.6

5. Metode de coerciție la dispoziția Comitetului Miniștrilor.7

5.1. Adoptarea rezoluțiilor interimare.7

5.2. Aplicarea articolului 8 al Statutului Consiliului Europei.7

6. Reexaminarea sau redeschiderea procedurilor judiciare interne.8

7. Rolul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în executarea hotărârilor Curții Europene.9

8. Controlul Curții Europene asupra executării hotărârilor sale.10

8.1. Metode clasice folosite de Curte.10

8.2. Procedura ,,cazului-pilot”.10

8.3. Inovațiile introduse de Protocolul 14.11

Bibliografie.13

Extras din document

Considerente preliminare

Curtea Europeană a Drepturilor Omului afirmă, referindu-se la dreptul la un proces echitabil, că ,,dreptul la un tribunal ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contracarant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie să rămână inoperantă în detrimentul uneia din părți.” Acest lucru este a fortiori valabil în cazul hotărârilor Curții Europene.

Astfel, potrivit art. 46, paragraful 1, ,,Înaltele părți contracarante se angajează să se conformeze deciziilor pronunțate de Curte în litigiile la care ele sunt părți.” Stricto-senso, autoritatea de lucru judecat operează ,,inter partes”, hotărârea în cauză nu obligă decât părțile în litigiu și numai pentru cazul soluționat. Hotărârile Curții care constată o violare a Convenției nu au valoare de titlu executoriu pe teritoriul statelor condamnate. Executarea acestor hotărâri depinde de respectivele state. Așa cum a afirmat în mod constant Curtea, începând cu Hotărârea Marckx contra Belgia, decizia sa ,,declaratorie în esență, lasă statului alegerea mijloacelor prin care le va utiliza în ordinea sa juridică internă pentru a se achita de obligația ce îi revine conform articolului 53”. Curtea refuză să fixeze consecințele ce rezultă din hotărârea sa, iar Statul pârât are o obligație de rezultat: el trebuie să ia măsuri pentru a pune capăt violării constatate și să indepărteze consecințele acesteia, dar are, în principiu, libera alegere a mijloacelor la care va recurge pentru a atinge acest rezultat.

Potrivit articolului 46, paragraful 2 din Convenție, hotărârea definitivă a instanței europene este transmisă Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, investit cu prerogativa supravegherii executării ei. Astfel, statele contractante au îndatorirea de a asigura respectarea drepturilor pe care Convenția le garantează tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția lor. În același timp, dat fiind caracterul declarativ al hotărârilor și faptul că acestea nu au forță executorie directă, prin ele însele, pe teritoriul statelor contractante, fiind totuși obligatorii pentru statele condamnate, supravegherea executării lor nu revine însuși organului jurisdicțional de la care emană, ci unui organism politic, Comitetului Miniștrilor.

Asigurarea exercitării hotărârilor Curții implică, pe cale de consecință, nu numai o obligație de ordin juridic, ci și una de ordin politic: angajamentul executării hotărârilor citate este asumat față de comunitatea statelor membre ale Consiliului Europei, în ordinea publică europeană în materie, iar articolul 46 paragraful 2 din Convenție atribuie Comitetului Miniștrilor un rol esențial în acest proces.

Datorită faptului că Comitetul Miniștrilor este compus din câte un reprezentant al fiecărui stat parte și luând în considerare principiul potrivit căruia sistemul convențional stabilește un mecanism de responsabilitate colectivă, un stat trebuie să se justifice în fața tuturor celorlalte state și nu neapărat să răspundă cererilor de informații din partea Secretariatului Comitetului Miniștrilor.

Acest aranjament a devenit realitate, în practica ultimilor ani, mult mai complex. Pe scurt, Curtea Europeană a început să joace un rol mai mare în procesul de supraveghere a executării. În același timp, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a devenit tot mai activă, pe parcursul timpului, existând o presiune în creștere asupra statelor membre și oferind un sprijin valoros Comitetului Miniștrilor pe linia asigurării unei executări corespunzătoare a hotărârilor de condamnare pronunțate de Curtea Europeană.

2.Structura și funcționarea propriu-zisă a mecanismului de control

Hotărârile finale ale Curții Europene au caracter obligatoriu pentru ambele părți (art. 46, par.1) și sunt transmise Comitetului Miniștrilor (includem aici și deciziile privind soluționarea amiabilă) în vederea supervizării executării lor de către statele condamnate (art. 46, par. 2). Comitetul Miniștrilor deține așadar competența suverană cu privire la evaluarea manierei de executare și, în ultimă instanță, decizia închiderii definitive a cazului. Acest ultim act de procedură, care marchează împlinirea tuturor obligațiilor care incumbă statului condamnat, se concretizează prin adoptarea (de obicei prin consens) de către statele membre ale Comitetului de Miniștri a unei rezoluții finale.

Comitetul Miniștrilor, spre deosebire de fosta Comisie Europeană a Drepturilor Omului sau de Curte, nu a fost instituit odată cu adoptarea Convenției europene. Comitetul este organul decizional și executiv al Consiliului Europei. Conform statutului acestei organizații, Comitetul Miniștrilor se compune din toți miniștrii afacerilor externe ai statelor membre ale Consiliului. Pe cale de consecință, contrar membrilor Curții, membrii Comitetului Miniștrilor funcționează în calitatea lor de reprezentanți ai guvernelor și nu de experți în materia drepturilor omului. Miniștrii se reunesc de două ori pe an la Strasbourg. În timpul perioadelor care separă reuniunile, activitatea este delegată unor înalți funcționari diplomatici, de regulă reprezentanți permanenți ai guvernelor pe lângă Consiliul Europei. Ședințele Comitetului nu sunt de regulă publice.

Una dintre competențele exercitate de Comitet în domeniul drepturilor omului decurge direct din articolul 8 al Statutului Consiliului Europei. Acest articol impune Comitetului să controleze respectarea obligațiilor conținute în articolul 3 din statut, respectiv că toți membrii Consiliului Europei ,,recunosc principiul preeminenței dreptului și principiul în virtutea căruia orice persoană plasată sub jurisdicția sa trebuie să se bucure de drepturile omului și de libertățile fundamentale”.

În esență, competența de supraveghere a executării hotărârilor Curții acordată Comitetului Miniștrilor de articolul 46 al Convenției se traduce concret prin supervizarea reformelor legislative sau administrative adoptate de state ca răspuns la o constatare a violării Convenției sau, în cazul hotărârilor care acordă o ,,satisfacție echitabilă” în virtutea articolului 41, la a se asigura că statul a efectuat plata sumei către persoana în cauză, în termenul indicat de Curte. Este de la sine înțeles că Comitetul, în cadrul acestui articol, tratează numai hotărârile prin care Curtea a concluzionat că există o violare a Convenției, precum și pe cele prin care o afacere este radiată de pe rolul Curții ca urmare a încheierii unei reglementări amiabile între părți.

Preview document

Interferența Normelor Europene cu Normele Dreptului Național - Pagina 1
Interferența Normelor Europene cu Normele Dreptului Național - Pagina 2
Interferența Normelor Europene cu Normele Dreptului Național - Pagina 3
Interferența Normelor Europene cu Normele Dreptului Național - Pagina 4
Interferența Normelor Europene cu Normele Dreptului Național - Pagina 5
Interferența Normelor Europene cu Normele Dreptului Național - Pagina 6
Interferența Normelor Europene cu Normele Dreptului Național - Pagina 7
Interferența Normelor Europene cu Normele Dreptului Național - Pagina 8
Interferența Normelor Europene cu Normele Dreptului Național - Pagina 9
Interferența Normelor Europene cu Normele Dreptului Național - Pagina 10
Interferența Normelor Europene cu Normele Dreptului Național - Pagina 11
Interferența Normelor Europene cu Normele Dreptului Național - Pagina 12
Interferența Normelor Europene cu Normele Dreptului Național - Pagina 13
Interferența Normelor Europene cu Normele Dreptului Național - Pagina 14
Interferența Normelor Europene cu Normele Dreptului Național - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Cuprins.docx
  • FIRST PAGE.docx
  • Interferenta Normelor Europene cu Normele Dreptului National.docx

Alții au mai descărcat și

Tratatul International - Izvor de Drept

Capitolul 1. Preliminarii 1.1 Notiunea de tratat international Tratatul internaţional constituie cel mai important izvor al drep¬tului...

Criminalitatea Transfrontalieră

CONSIDERAŢII GENERALE Amplificarea şi diversificarea fenomenului infracţional transfrontalier, dobândirea unui caracter tot mai bine organizat,...

Dreptul de Azil

DREPTUL DE AZIL I.Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene I.i Scurt istoric Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat)...

Curtea Europeana a Drepturilor Omului

INTRODUCERE Situatia drepturilor omului in Romania a inregistrat in ultimii ani o evolutie demna de remarcat atat in ceea ce priveste elaborarea...

Extrădare

Cap.1 SCURT ISTORIC Lupta contra infracţiunilor este o problemă care intereseză nu numai un stat, ci şi alte state. De multe ori, efectele...

Cooperarea Polițienească pe Plan European în Domeniul Prevenirii și Combaterii Criminalității Transfrontaliere

1.Notiuni introductive Problema criminalităţii transfrontaliere, care s-a dezvoltat esenţial ca urmare a globalizării pieţelor, legale şi...

Acțiunile directe și recursurile în fata Curții Europene de Justiție

Într-un context general, evoluţiile din ultimii ani din cadrul Uniunii Europene au făcut ca statele membre să se confrunte cu dificultăţi în cadrul...

Ai nevoie de altceva?