Interpretarea normelor juridice în raport cu canoanele bisericești

ABSTRACT

Logica este știința al cărui obiect este stabilirea condițiilor corectitudinii gândirii, a formelor și legilor generale ale raționării juste, prin ordinea ideilor cu organizarea logică a relațiilor obiective. Termenul de logică semnifică ideea de normalitate, de corectitudinea gândirii, de raționalitate, bazându-se mecanismele interpretării logice a normelor juridice. Problematica interpretării reprezintă un reprer important pentru cercetarea și practicarea dreptului, deoarece presupune creearea unor întrebări despre raportul dintre legiuitor și cel ce aplică legea, la cel dintre normă și decizie, în sensul aplicării normei.

Realizarea dreptului prin traducerea în viață a normelor juridice este condiționată de durata menținerii în vigoare a actelor normative, de raza teritoriala în care ele îsi produc efectele și de sfera persoanelor asupra carora ele acționeaza. În general, o normă juridică, în virtutea suveranității statului, se aplică și acționează asupraîntregului teritoriu al țării care a emis-o. Relațiile sociale cre se stabilesc înre oameni presupun existența unor norme de comportare în societatesub diferite aspecte: etice, morale, religioase, juridice. Între normele existente la nivelul unei societăți există o strânsă legătură și intercondiționare, deoarece:

-reflectă condițiile social-economice ale epocii

-au caracter general și impersonal

-dispozițiile lor sunt concordante

-prin intermediul lor se prescriu acțiunile obligatorii impuse sau permise

-urmăresc încurajarea conduitelor prescrise și sancționarea celor ce deviază de la prevederile lor

Scopul juridico-canonic este acela de a vedea relația dintre conținutul canonic și conținutul juridic al canoanelor și posibilitateaaplicării anumitor principii de interpretare bazate pe specificitatea canoanelor.

Am încercat pe baza textelor biblice și canonice să definim natura canonului și implicit a dreptului canonic, pornind inițial de la dezbaterile actuale asupra acestui subiect, încercând, mai apoi, prin ajutorul reîntoarcerii la izvoare să articulăm o gândire canonică ortodoxă cu privire la natura canoanelor și a posibilității de interpretare a lor în teologia ortodoxă. Acest demers a pornitde la constatarea lipsei în teologia canonică ortodoxă a unor principii exegetice coerente, științifice și unnim acceptate de către canoniști și teologi prin care canoanele să nu mai fie interpretate conform arbitrarității programelor politicilor bisericești, sau dictate de interesele unor eclesiologii ori viziuni teologice proprii.

Analizele și rezultatele la care am ajuns sunt aplicabile exclusiv asupra naturii conceptelor de „canon” și „drept canonic”, iar nu asupra tuturor temelor de drept bisericesc. De aceea, chiar dacă un utor poate fi influențat în definirea dreptului canonic de viziunea unui alt autor, acest lucru nu înseamnă că toate conceptele sale sunt tributare acelei viziuni.

INTRODUCERE Călătoria omului prin această lume văzută este guvernată de reguli și de norme de conduită pe care Însuși Dumnezeu le-a impregnat de la facerea lumii în fiecare creație a sa (,,Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii, aceștia, neavând lege, își sunt loruși lege”- Rom. 2, 14). Rațiunea creației lui Dumnezeu se găsește de la cel mai aparent neînsemnat atom până la plenitudinea creației și se bazează pe Rațiunea divină, pe Logosul Persoană al lui Dumnezeu. Ordinea pe care Dumnezeu a lăsat-o în natura umana a fost dezbătută de filosofii antici și cei moderni, de teologia creștină și de noile științe, aceste reflecții pornind de la diferite principii și fiecare dintre ele expunând un mod de vedere diferit. Cert este că o ordine există în orice aspect al vieții și al naturii, că această ordine este de sorginte divină, căci Hristos nu a venit să strice Legea, ci să o împlinească (Matei 5, 17 ), iar din această ordine derivă și normele juridice și canoanele bisericești.

Am ales această lucrare la disciplina Logică juridică pentru a putea înțelege și expune raportul dintre normele juridice și cele bisericești, ca expresie a preferințelor spirituale și religioase proprii în mediul academic în care studiez. Normele, fiind instrumentul de bază al juristului fac parte din viața uzuală a sa, iar eu îmi propun să arăt importanța lor și a canoanelor bisericești în viața creștinului. Cât de mult pot influența canoanele comportamentul celui ce a simțit chemarea lui Dumnezeu de fi credincios asumat? Cât de importante sunt normele bisericești, dar și cunoașterea normelor juridice de specialitate în viața unui credincios? Acestea sunt doar câteva întrebări cărora voi încerca să le răspund.

Pentru a alcătui o lucrare cât mai sistematizată, voi parcurge termenii pe care îi pun alături în titlul lucrării de la etimologie, voi prezenta generalități și idei din materiale ale unor autori, precum și concluziile personale și deducțiile pe care le voi face privind raportul dintre cele două instituții de drept laic și bisericesc.