Întreprinderile de Comerț și Fondul de Comerț

Întreprinderile de comert si fondul de comert

În sens uzual întreprinderea reprezinta unitate economica de productie. Întreprinderea privita si din alt punct de vedere, fiind atît un mecanism productiv, dar si un grup uman coordonat de un organizator.

Fondul de comert

Legea nu defineste fondul de comert dar face referire la acesta în situatia în care el este gajat, închiriat sau înstrainat. Fondul de comert a fost definit initial ca fiind un ansamblu al bunurilor pe care comerciantul le grupeaza afectîndu-le propriului sau comert.

În practica s-a statuat ca fondul de comert e o universalitate de fapt, de bunuri corporale si incorporale, active si pasive.

"Deci fondul de comert poate fi definit ca un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale, în scopul atragerii clienteli si, implicit, obtinerii de profit." - Prof. dr. Stanciu D. Carpenaru.

Bunuri materiale: imobilul în care se exercita comertul daca e proprietate al comerciantului, masini unelte, instalatii, marfuri, ambalaje, mobilier, materii prime, stocuri de combustibil.

Bunuri incorporale: dreptul asupra numelui comercial, asupra emblemei, asupra marcilor de fabrica, a brevetelor de inventii, dreptul de autor, dreptul asupra clientelei.

Caracteristicile fondului de comert

Este o universalitate de fapt pentru ca reuneste un complex de bunuri eterogene, iar aceasta reunire este rezultatul exclusiv al vointei titularului.

Fondul de comert e un bun mobil, deoarece, desi cuprinde în componenta sa si bunuri imobile, elementele care precumpanesc sunt bunuri mobile. Este un bun incorporal, deoarece în componenta sa precumpanesc bunurile cu caracter incorporale, care au, în cadrul fondului de comert, o vocatie de statornicie mai pronuntata.

Din ultimele 3 caracteristici se desprind mai multe consecinte pe plan juridic:

- Datorita obiectului lor, actele juridice privind fondul de comert sînt fapte de comert obiective conexe (accesorii), si, deci, supuse regimului faptelor de comert;

- Din caracterul de universalitate de fapt decurge aplicabilitatea regulilor subrogatiunii;

- Pentru ca e un bun mobil, executarea silita asupra fondului de comert urmeaza regulile prevazute de Codul de procedura civila pentru bunurile mobile; se admite ca, în absenta unor dispopzitii legale, daca fondul de comert contine si bunuri imobile, urmarirea lor are loc în conditiile prevazute de lege pentru executarea silita a bunurilor imobile;

- nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fara deposedare;

- poate fi înstrainat cu acte cu titlu oneros si prin mostenire;

- poate face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct.

Obiectul activitatii societatii

Societatea comerciala poate avea ca obiect numai efectuarea actelor de comert.

Determinarea obiectului societatii prezinta importanta deoarece:

1. în obiectul activitatii pot fi incluse numai acte de comert.

2. anumite activitati pot fi efectuate numai de unele forme de societate:

- activitatea de asigurari poate fi efectuata numai de SA sau SRL;

- activitatea bancara numai de SA.

3. denumirea SRL trebuie sa arate obiectul de activitate.

4. unele societati comerciale trebuie sa aiba un singur obiect de activitate, respectiv societati bancare, societati de asigurari si casele de schimb valutar.

Determinarea obiectului de activitate trebuie sa fie explicita si clara. Un sprijin în acest sens îl constituie “Clasificarea activitatilor economiei nationale” (CAEN), acestea cuprind în ciuda denumirii sale, pe lânga activitatea de economia nationala si alte activitati:

ex.: activitati juridice, de asistenta sociala, activitati ale organizatiilor de presa, ale bibliotecilor, muzeelor, care nu fac parte din activitatile desfasurate în economia nationala.

Cerinta ca obiectul activitatii societatilor comerciale sa cuprinda numai acte de comert impune interdictia constituirii unor societati având ca obiect activitati ce nu sînt considerate de Codul Comercial ca acte de comert (avocatura, medicina, învatamîntul sI arta).

Activitatea inclusa în obiectul societatii trebuie sa fie posibila, sub aspectul realizarii ei practice; de asemenea activitatea trebuie sa fie licita.

Nu pot face obiectul activitatii unei societati comerciale :

1. activitati care potrivit legii constituie infractiuni sau care sunt contrare altor dispozitii legale cu caracter imperativ. (ex.: prostitutia, proxenetismul, asocierea pentru savârsirea de infractiuni).

2. activitati care constituie monopol de stat.

3. fabricarea si comercializarea de narcotice sau droguri în alte scopuri decît cele medicale.

4. remediile secrete (vrajitorii, ghicitul în carti).

5. imprimarea hartilor cu caracter militar.

6. fabricarea si comercializarea de aparatura utilizata în activitatea de interceptarea convorbirilor telefonice ori de codificare fara aprobarea MI sau cu încalcarea avizului acestuia.

7. activitati care încalca norme de protectia mediului înconjurator.

8. activitati care aduc atingere intereselor de securitate si aparare nationala a României.

9. activitati care dauneaza ordinii publice, sanatatii si moralei.