Istoria Creștinismului în Transilvania

INTRODUCERE

Provenind dintr-o zonă care se bucură de un climat multicultural, multietnic, populația aparținând diferitelor confesiuni, consider absolut necesară abordarea unei tematicii cu privire la istoria confesiunilor din Transilvania, în vederea detensionării interetnice și nu în ultimul rând în vederea contribuirii la diminuarea preconcepțiilor existente în societate despre diferite culturi și etnii.

Metodologia de lucru pe care o propun e de tip flash-back, pornind de la niște date statistice concrete cu privire la împărțirea confesională actuală a populației României, trecând la situația actuală din Transilvania, urmând să discut de procesul istoric de formare și înrădăcinarea a diferitelor confesiuni pe teritoriul Transilvaniei .

Totodată, aș propune o abordare weberiană a problematicii confesiune-stat-drept, fiindcă personal sunt convinsă de există legăturii exprese dintre confesiune și tendința de laicizare, liberalizare a statului.

Procesul de laicizare a ținut sute de ani, având suișuri și coborâșuri, iar Transilvania datorită factorilor istorico-politico-geografice s-a dovedit a fi un teren propice în ceea ce privește diversitatea religioasă.

Sunt rezervată în ceea ce privește toleranța religioasă, însă atât timp cât nu s-au iscat conflicte majore, consider că putem vorbi și de o toleranță religioasă pe tărâmurile transilvănene.

În speranța că am reușit să vă captez atenția, vă invit să parcurgeți aceste câteva capitole împreună cu mine.

I. Diversitatea confesională în România

Încercând să aflu rezultatele ultimului recensământ din luna Octombrie 2011, am constatat că au fost publicate doar date parțiale cu privire la rezultate, de aceea am să mă folosesc de datele statistice de la recensământul din anul 2002, nu pe principiul, strugurii sunt acrii, dar nu cred că greșesc afirmând faptul că schimbări majore nu s-au înregistrat cu privire la compoziția confesională a popoulației României din anul 2002.

La recensământul din anul 2002, în țara noastră au fost identificate următoarele culte și organizații religioase:

• Biserica Ortodoxă (18,83 milioane membri),

• Biserica Romano-Catolică (1,02 milioane membri);

• Biserica Greco-Catolică (191.556 membri);

• Cultul Creștin de Rit Vechi (38.147 membri);

• Biserica Armeană (687 membri);

Cultele protestante:

• Biserica Reformată (701.077 membri),

• Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană (8.716 membri),

• Biserica Evanghelică Lutherană Sinodo-Presbiteriană (27.112 membri),

• Biserica Unitariană (66.944 membri);

Cultele neoprotestante:

• Biserica Creștină Baptistă (126.639 membri),

• Cultul Penticostal (324.462 membri),

• Biserica Adventistă de ziua a șaptea (93.670 membri),

• Cultul Creștin după Evanghelie (44.476 membri),

• Biserica Evanghelică (18.178 membri) ;

• alte culte (inclusiv organizația Martorii lui Iehova) (88.509 persoane) .

Circa 33 de mii de persoane s-au declarat atei sau nu au declarat nici o

apartenență.

În urma celor prezentate, pot afirma liniștită, avem de-a face cu o populație preponderent creștină, aparținând diferitelor rituri, iar marea diversitate se datorează conjuncturilor istorice, așa cum urmează să le prezint în capitolele ce urmează.