Izvoarele Dreptului Comunitar European

Dreptul comunitar european

In literatura de specialitate au fost elaborate numeroase definitii ale dreptului comunitar European, tinand seama de elementele mai importante care il individualizeaza.

“ Dreptul comunitar poate fi definit ca fiind ansamblu normelor juridice prin care se consacra structurile, rolul si functiile institutiilor europene, precum si a raporturilor acestora cu institutiile nationale in indeplinirea obiectivelor de progres si dezvoltare ale popoarelor Continentului”.

“ Incercand o definitie a dreptului institutional comunitar European retinem ca acesta reprezinta un ansamblu de norme juridice care, continute in tratate sau elaborate de institutii, urmaresc ca scop principal infiintarea si buna functionare a Comunitatilor Europene ( in present Uniunea Europeana)”.

“ Dreptul comunitar reprezinta ansamblu de norme juridice care impun statelor member reguli de urmat in vederea realizarii obiectivelor pe care Comunitatile Europene le au de indeplinit.Aceste norme sunt cumprinse in tratate sau emise de institutii, obiectul lor fiind Comunitatile si exercitarea competentelor lor.Ca atare, dreptul comunitar este un drept supranational care in toate situatiile are intaietate fata de dreptul national al fiecarei tari member”.

In alte lucrari de specialitate, cum sunt “ Tatatul de drept comunitar general” elaborate de Viorel Marcu si Nicoleta Diaconu, precum si “ Drept comunitar” semnat de Octavian Manolache, se fac importante diferentieri intre dreptul institutional comunitar si dreptul comunitar general.Astfel, se arata ca dreptul institutional comunitar este format din ansamblu normelor juridice cuprinse in tratatele constitutive, in tratatele de modificare a acestora si in alte tratate internationale, care au ca scop infiintarea comunitatilor europene, stabilirea structurii institutionale a acestora, a competentelor institutiilor comunitare si a raporturilor dintre acestea, precum si dintre acestea si alte subiecte de drept international ( state sau organizatii cu care comunitatile intretin raporturi de cooperare).

Tratatele care au stat la baza crearii Comunitatilor Europene

1. Tratatul instituind C.E.C.O

Odata cu lansarea,la Paris, la 9 mai 1950, a planului “ Schuman “, incepe o faza hotaratoare in destinul comunitatilor europene . Planul “ Schumann “ urmarea plasarea productiei de otel si carbune sub egida unei Inalte Autoritati, in cadrul unei organizatii deschisa aderarii altor tari europene.In cadrul acestei organizatii europene luarea deciziilor cu privire la productia si distributia otelului si carbunelui erau luate de catre organe / institutii compuse din reprezentantii guvernelor statelor member ale organizatiei.La aceste principii fundamentale ale planului “ Schumann “ au subscris sase state : Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda, care in urma negocierilor rapide au semnat la 18 aprilie 1951 Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si a Otelului ( CECO).

La 20 mai 1955 printr-un Memorandumul tarile Beneluxului afirma principiul; ca integrarea economica ar trebui sa precede integrarea politica.S-a convenit crearea, ca atare, a unor institutii precum: Consiliul de Ministri, Comisia Europeana, functiunile unei Adunari Parlamentare si ale unei Curti de justitie urmand a fi indeplinite de Adunarea si de Curtea infiintate potrivit Tratatului CECO.

2.Tratatele de la Roma instituind CEE si CEEA ( Euratom)

La data de 25 martie 1957 au fost semnate, la Roma, Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana si Tratatul privind Comunitatiile Europene a Energiei Atomica, care, impreuna cu Tratatul CECO, au construit cadrul legislativ fundamental al integrarii economice europene. Intrarea in vigoare a noilor tratate a avut loc la data de 1 ianuarie 1958, ca urmare a ratificrii lor de catre partile contratacte.

Tratatele de la Roma au instituit doua comunitati – CEE si CEEA - , ca urmare sa functioneze pe durata nelimitata si care au fost fondate pe un sistem institutional similar ca cel al CECO: Consiliul de Ministrii, Comisia, Parlamentul European si Curtea de Justitie.

Ulterior, la 8 aprilie 1965, cele sase state fondatoare ale celor 3 comunitati au semnat Tratatul de fuziune a executivelor, care a intrat in vigoare la data de 1 iulie 1957, data la care cele trei comunitati dispun de un ansamblu institutional unic ( un Parlament, un Consiliu, o Comisie, o Curte).