Legea fumatului și efectele ei în România

I. Introducere

În ultimii ani, în România au fost adoptate mai multe reglementări legislative cu privire la

fumat și produsele din tutun precum și la controlul tutunului și s-au derulat mai multe campanii de prevenire și combatere a fumatului. În pofida acestora, fumatul este, încă, un obicei răspândit în populația generală și constituie o problemă gravă de sănătate publică.

În ceea ce privește cunoașterea legislației cu privire la fumat, populația generală știe de existența acesteia, fără a cunoaște în mod corect toate prevederile legale. Prin urmare, atâta timp cât legea nu este cunoscută în totalitate, este practic imposibil ca ea să fie aplicată și respectată.

Conform studiului realizat de Mercury Research în perioada martie — aprilie 2017 pe un eșantion de 1.000 de persoane cu vârsta peste 18 ani, dintre care 617 din mediul urban și 383 din mediul rural:

- 33% din populație este fumătoare;

- 40% din aceștia fumează cel puțîn 20 de țigări pe zi (în medie bărbații fumează mai mult decât femeile: 16 vs 12 țigări);

- 28% dintre nefumători au fost fumători în trecut ( 2% din fumători renunțând la acest viciu în ultimul an);

- 87% din români susțin legea antifumat 15/2016 ( această contribuind la protejarea sănătății prin evitarea expunerii adulților și a copiilor la fumul toxic al produselor de tutun).

II. Pretextul adoptării „Legii fumatului”

Inițiativele legislative prin care se cerea interzicerea fumatului în spațiile publice și care zăceau prin sertarele aleșilor au fost scoase de la naftalină după tragedia din clubul Colectiv. Deputații au dat aviz pozitiv proiectului prin care românii nu vor mai avea voie să fumeze în cluburi, baruri sau restaurante.

Fumatul în toate spațiile publice a fost interzis, după ce deputații au votat favorabil un proiect de lege care le interzice românilor să mai fumeze în restaurante, baruri sau cluburi, dar și în instituții publice, în parcuri sau în apropierea locurilor de joacă. Propunerea legislativă, care a intrat în plenul Camerei Deputaților pentru un vot final , a revenit brusc pe masa aleșilor după tragedia din clubul Colectiv, soldată cu peste 50 de morți și peste 130 de răniți.

Este foarte posibil să fie o reacție emoțională la ce s-a întâmplat în clubul Colectiv, asta pentru că legea era tergiversată, amânată. Tragedia nu a făcut altceva decât să grăbească lucrurile in privința acestei legi.

a. „Legea fumatului” înainte de Colectiv

În anul 2002, a fost adoptată în România Legea nr. 349 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Prin această lege, s-au stabilit o serie de măsuri privind prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun, prin restrângerea fumatului în spații publice închise, prin inscripționarea pachetelor cu produse din tutun, prin desfășurarea de campanii de informare și educare a populației, având drept scop prevenirea răspândirii fumatului în rândul minorilor și asigurarea unui nivel adecvat al calității vieții populației.

În general, fumatul în spațiile publice era permis doar cu anumite condiții. Trebuia să existe camere special amenajate pentru fumat, fără a fi un spațiu de tranzit sau de acces în spațiul public închis. S-a impus că aceste spații să fie dotate cu sisteme de ventilație funcționale și, mai mult decât atât, să fie dotate cu scrumiere și extinctoare și să fie amenajate în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind prevenirea și stingerea incendiilor. Aceste spații trebuiau să fie marcate la loc vizibil, cu un indicator prin care să se indice faptul că acolo se poate fuma.