Legiuirea Caragea

Codul lui Caragea

Legiuirea Caragea s-a publicat in Tara Romaneasca In 1818.

Este denumit si Codul lui Caragea ,deoarece a fost elaborate din ordinul domnitorului Ioan Gheorghe Caragea.

Principalii autori a fost:logofatul Nestor,care a fost si primul professor ce a predate dreptul in limba romana,Athanasie Hristopol si stolicii Constanti si Ionita laceanu.Aceasta lucrare a fost considerate cel mai insemnat si cel mai complect Cod din Tarile Romane,apropiat codurilor moderne.

Domnitorul Caragea a dorit prin promulgarea acestei legi sa inalature neajunsurile dreptului nescris,dar si pe cele a celui scris in vigoare(legile scrise si hristoavele domnesti nu se prea aplicau iar Cronica lui Ipsilante cuprindea “dispozitii prea putinenedesavarsite si nedestoinice a cumpanii si indrepta dreptatea fiecaruia”).

Afara de acesta ,domnitorul incearca sa nu ramanain urma miscarii de inoire juridical din tarile vecine,in special Moldova,unde aparuse in 1814,Adunarea de legi a lui Andronache Donici.

Izvoarele utilizate la intocmirea legiuriide la 1818 sunt aratate in hristovul de promulgare si anume:”adunate din imparatestiile pravile si din praviluiasca condica si din obiceiurile pamantului ce s-au urmat pana acum”.

Afara de aceste izvoare,unii specialisti au remarcat si influenta altor izvoareasupra legiurii,cum ar fi Codul Civil francez de la 1804.

In ceea ce priveste cuprinsul ei ,s-a spus ca ar fi o lege de Drept Civil.Domnitorul Caragea a vrut sa faca o lege care sa cuprinda diverse materii;din anteproiect rezultaca el a dorit ca Legiuirea sa cuprinda si norme de drept public,in special referitoare la situatia drepturilor Domnului.

Scopul lui n-a fost indeplinit decat partial,prin urmare Legiuirea,cuprindea norme de drept civil,de drept penal,de procedura si cateva dispozitii de drept comercal.

Ea este formata din sase parti .In primele patru ,sunt dispoziti de drept civil si putin de drept commercial,in a5a de drept penal si in a6a cuprindea norme de procedura.

Dupa cum se vede cea mai mare parte este acordata normelor de drept civil;iar in ceea ce priveste asezarea ,ea are multa originalitate.

Facuta dupa sistemul dreptului roman(ca trasaturi generale)cuprinde:

• Personae

• Bunuri

• Obligatiuni

• Succesiuni

• Procedura

Partea I cprinde dispozitii “despre persoane”, “pentru obraz” impartindu-se dupa sex,dupa nastere,dupa capacitate si dupa noroc, precizand insa ca femeia este inferioara barbatului.

Partea aIIa are putine paragrafe, “despre lucruri” si anume despre robire si vecinatatea lor,reguli referitoare la folosirea lucrurilor.

Partea aIIIa este cea mai intinsa si tratateaza “material obligatiunilor si a contractelor”.

Partea aIVa este consacrata materiei dnatiilor ,succesiunilor si testamentelor.

Partea aVa intitulat “ pentru vini”,este un foarte scurt cod de penal.

Sunt prezentate dispozitiipentru diverse infractiuni:omor,talharie,martori mincinosi ,furi,mofluzi,mincinosi si un ,plastografi,paratori,tepuitori de bani,necinstitori,preacurvie si un adaos “pentru stricaciune” a anumitor distrugeri si responsabilitati.In acest adaos sunt aratate elementele vinilor si pedepselor de aplicat ;uneori judecatorul osandea ,cum,unde si cand va gasi el cu cale.

Partea aVIa ,cu titlu “Pentru ale judecatilor”sunt cateva reguli de procedura penala si civila.

Este impartita in 3 capitole:

• Pentru prigoniri-actiunile,pornirile de judecata,prescriptie,parografie,competenta instantei,imprejurarile cand nu putea fi chemata la judecatasi in modul cum trebuiasa se desfasoare judecata;

• Pentru carti(adica acte scrise),martori ,juramnat,carte de blestemsi cazna;

• Petru judecator,judecata si hotarare;in ultimul capitol “pentru apelatie”sunt unele dispozitii entru aceastacale de atac (aici se vorbeste si de lucrul judecat:”Hotararea domneasca intarita de doi Domni sa nu aibe apelatie”sau”Judecata cercetata de trei Domni sa nu aiba apelatie”).

In ultima parte sunt instituite norme de drept procesual referitoare la actiunea in justitie,competenta instantelor,mijloacele de proba,caile de atac si prescripie.

In material persoanelor ,oamenii erau clasificati in :liberi,robi si dezrobiti.

În categoria oamenilor liberi erau incluşi şi ţăranii clăcaş(Legiuirea Caragea prevedea numărul minim al zilelor de clacă la12).

În perioada în care au fost în vigoare aceste coduri a crescut numărul posluşnicilor şi al sutelnicilor, care se aflau în dependenţă personală faţă de boieri, dar care nu aveau obligaţii faţă de stat.

Robii erau asimilaţi lucrurilor. Totuşi, li s-a recunoscut oanumită capacitate juridică, putând reprezenta pe stăpânii lor în relaţiile cuterţe persoane.

Persoanele juridice sunt desemnate prin termenul de “tovărăşie” înPravilniceasca condică şi în Legiuirea Caragea. Se prevăd reglementări amănunţite cu privire la administrarea, înfiinţarea, răspunderea şi stingerea persoanei juridice, precum şi privitoare la formarea capitalului şi împărţirea câştigului.