Libera circulație a plăților și capitalurilor - instrumente de facilitare a plăților

1.Notiune

Principiul liberei circulaţii a capitalului este unul din cele patru principii de bază consfinţite prin Tratatul Comunităţii Europene (Art. 67) din 1957.

Potrivit Comisiei, circulaţia liberă a capitalului face posibilă integrarea, deschiderea, competiţia şi eficienţa în cadrul pieţei financiare şi a serviciilor şi aduce beneficii mai multe la toţi.

Pentru cetateni circulaţia liberă a capitalului înseamnă abilitatea de a face mai multe operaţiuni în afara graniţelor, respectiv deschiderea de conturi bancare, cumpărarea de acţiuni ale firmelor străine, investiţii în domeniile care asigură cel mai bun profit şi tranzacţii imobiliare.

Pentru firme acest principiu înseamnă că au dreptul să investească în companii străine şi să ia parte la managementul acestora.

“Circulatia capitalurilor” desemneaza acele operatiuni financiare care vizeaza în mod esential plasarea sau investirea sumelor în cauza si nu remuneratia pentru o prestatie, în timp ce “platile” sunt acele transferuri de devize care constituie o contrapartida în cadrul unei tranzactii adiacente.

Cu alte cuvinte, circulatia capitalurilor reprezinta o tranzactie cu caracter autonom si nu o operatiune ce ar rezulta din alta, în timp ce procedura platilor implica un transfer de valori efectuat ca urmare a unei tranzactii principale.

2.Scurt istoric

Piaţa unică reprezintă cea mai importantă realizare a Uniunii Europene, având la bază cele patru libertăţi fundamentale: libera circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi capitalurilor. Renunţarea la barierele din calea celor patru libertăţi este un proces gradual care continuă şi în momentul de faţă, Comisia Europeană monitorizând constant noile reglementări, regulamente şi practici naţionale pentru a se asigura că ele nu impun noi restricţii în calea acestor libertăţi. După semnarea Actului Unic European (1986) au fost suprimate în mod treptat, timp de şapte ani, până în 1992, frontierele fiscale, tehnice şi fizice din calea celor patru libertăţi fundamentale

ale Comunităţii Europene. Actul Unic European a prevăzut liberalizarea operaţiunilor de

plăţi, împrumuturilor şi investiţiilor, suprimându-se, în acest fel, restricţiile privind mişcarea capitalurilor (din punct de vedere cantitativ, al operaţiunilor bancare şi al instrumentelor de plată).

Libera circulaţie a capitalului a continuat cu adoptărea Directivei nr. 88/361/EEC, care prevede eliminarea controlului autorităţilor unui stat membru asupra cetăţenilor sau firmelor altui stat membru care doresc să facă investiţii.

Libera circulaţie a capitalului a fost întărită prin adoptarea Tratatului de la Maastricht, din 1993, prin care au fost eliminate toate restricţiile legate de libera circulaţie a capitalului şi plăţilor atât între statele membre, cât şi între acestea şi terţe ţări. Cu acesta se consideră că în acest domeniu legislaţia este completă.

După adoptarea Taratului de la Maastricht şi alte ţări din afara zonei UE au adoptat principiul liberei circulaţii a capitalului, chiar şi în condiţiile în care unele state au solicitat perioade de tranziţie cu privire la acordarea dreptului cetăţenilor străini de a cumpăra cea de-a doua casă sau pământ agricol.

3.Sediul materiei

Articolele 56-60 din TCE reprezintă baza legală pentru libera circulaţie a capitalurilor.

Articolul 73b din TCE prevede ca „toate restricţiile în calea mişcărilor de capital între statele membre şi între statele membre şi terţe ţări vor fi interzise”.

Articolele 119 – 120 din TCE.

Directiva 88/361/EEC defineşte diferitele tipuri de mişcări de capitaluri.

Comunicarea Comisiei Europene 97/C220/06 referitoare la asigurarea investiţiilor intracomunitare furnizează clarificări suplimentare pentru articolele din Tratat referitoare la mişcările de capitaluri.

Recomandările Comisiei Europene nr. 87/598, 88/590, 97/489 privind plăţile electronice, sistemele de plăţi, respectiv mijloacele de plată electronică.

Reglementarea Consiliului 1969/88 privind stabilirea unei facilităţi unice de acordare a asistenţei financiare pe termen mediu pentru balanţele de plăţi ale Statelor Membre.

În România, legislaţia în domeniul liberei circulaţii a capitalurilor este reprezentată Regulamentul nr.3/1997 privind efectuarea operaţiunilor valutare, cu amendamentele ulterioare, emis de Banca Naţională a României.