Mandatul Prezidential

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Mandatul Prezidential.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Mandatul preşedintelui României a fost până la revizuirea Constituţiei de 4 ani.Se stabilea astfel o durată minimă pentru mandatul prezidenţial, singura Constituţie care prevede o durată mai mică fiind cea a Elveţiei (un an), dar aici preşedintele confederaţiei nu are statutul unui “ sef de stat”.După revizuire, mandatul s-a stabilit la 5 ani ,decalându-se astfel alegerile prezidenţiale de cele parlamentare. Aceste noi prevederi urmează să se aplice cu următorul prezidenţial, adică cel din 2004-2009.

Mandatul se exercită de la depunerea jurământului în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului. Preşedintele îşi exercită funcţiile până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales.

Mandatul poate fi prelungit, prin lege organică,numai în două cazuri limitative stabilite de Constituţie: de război sau de catastrofă.

Articolul 97 din Constitutie stabileste patru cauze de incetare a mandatului si anume: 1)demisia; 2)demiterea din functie; 3)imposibilitatea definitive a exercitarii functiilor; 4)decesul. Cauzele sunt diferite dar efectul este acelasi;ele pun capat mandatului pe parcursul celor patru ani pentru care Presedintele a fost ales; ele duc vacanta functiei si la nasterea obligatiei de a se asigura interimatul

1) Demisia este un act unilateral de vointa prin care Presedintele Romaniei decide sa renunte la functie, sa puna capat, inainte de termen, mandatului presidential. Motivele sunt personale, pot fi determinate de forte “exterioare”, precum iminenta suspendarii sau a punerii sub acuzare, pierderea increderii alegatorilor. Fiind un act unilateral de vointa, demisia nu este supusa aprobarii vreunei autoritati. Constitutia nu prevede o anume “procedura” sau forma a depunerii demisiei.

2) Demiterea din functie a Prededintelui Romaniei se realizeaza potrivit art.95 din Constitutie, cu procedura prevazuta aici, procedura care presupune doua etape: a)suspendarea in sedinta comuna a Camerelor; b)aprobarea suspendarii prin referendum, care trebuie organizat in cel mult 30 zile de la data aprobarii.

Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare pentru inalta tradare, in cazul in care a fost pus sub acuzare de Parlament, iar cauza a fost solutionata de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

3) Imposibilitatea definitive a exercitarii atributiilor presupune: a)imposibilitatea exercitarii functiilor si b) caracterul ei definitiv, ireversibil. Daca imposibilitatea exercitarii atributiilor duce la vacanta functiei, iar in caz de vacanta se recurge la interimat, in aceasta situatie organul competent sa constate “existenta imprejurarilor care justifica interimatul” este Curtea Constitutionala.

4) Decesul pune de asemenea capat mandatului inainte de termenul pentru care Presedintele a fost ales.

Presedintele este suspendat din functia vacanta sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.

Protectia mandatului Presedintelui

Ocrotirea mandatului Presedintelui se realizeaza atat prin stabilirea unor incompatibilitati ale functiei prezidentiale cu alte functii sau profesii, cat si prin consacrarea imunitatii acestuia. In privinta incompatibilitatii, Consitutia prevede ca “in timpul mandatului Presedintelui Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini o alta functie publica sau private.

O prima incompatibilitate este de natura politica, ea fiind impusa de rolul Presedintelui de “mediator intre puterile statului”, puteri politice prin natural or.

Cea de a doua incompatibilitate se refera la exercitarea oricarei alte functii publice sau private, incompatibilitatea care apare cu totul necesara daca avem in vedere volumul atributiilor prezidentiale, importanta lor, raspunderea care apasa pe umerii acestuia si necesitatea de a efectua intregul sau timp atributiilor ce incumba functiei supreme.

Ocrotirea functiei prezidentiale, a celei mai inalte magistraturi din tara noastra, se realizeaza si prin regulile ce statornicesc indemnizatia si celelalte drepturi banesti ale Presedintelui care trebuie stabilite prin lege si puse ”sub semnul transparentei”. Presedintele nu raspunde din punct de vedere juridic pentru opiniile, actele sau faptele savarsite in exercitiul mandatului, nici pe perioada mandatului nici ulterior.

Raspunderea politica si juridical a Presedintelui Romaniei

1)Neresponsabilitatea politica si juridica a Presedintelui Romaniei pentru faptele sau actele savarsite in exercitarea functiei constituie regula, exceptiile sunt prevazute expres, insotite in general de detalii procedurale pentru ca institutiile juridice respective sa nu poata fi deturnate de la scopul pentru care au fost create.

2) Demiterea Presedintelui este tratata de unii autori ca pe o “forma de raspundere politica”, pa cand altii afirma ca “pe plan politic se poate vorbi de imunitate completa a Presedintelui, constand in faptul ca el nu raspunde in principiu pentru modul in care isi exercita atributiile ce ii revin in functia pe care o ocupa.

Presedintele poate fi demis numai in urma suspendarii din functie de catre Parlament pentru fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei. Prin notiunea de “fapte” trebuie sa se inteleaga in acest context nu numai eventualele fapte materiale juridice si politice emise de acesta in exercitiul functiei sale, y compris actele consemnate de primul-ministru.

Dupa parerea noastra, “efectele juridice”ale incalcarii unor prevederi constitutionale, chiar daca nu sunt efecte directe, reies insa din interpretarea normelor privind demiterea in lumina celor ce prevad sarcinile statului si in lumina functiei de reprezentare a Presedintelui.

Prima etapa a procesului demiterii o constituie suspendarea din functie a Presedintelui, atributie conferita Parlamentului. Suspendarea apare ca o procedura obligatorie a demiterii acestuia de catre alegatorii sai, singurii in drept sa decida asupra mandatului. Presedintele nu raspunde in fata Parlamentului ci in fata poporului care l-a ales, fapt ce reiese clar in lumina “puterii” acestuia de a infirma, prin referendum, suspendarea din functie si de a hotari continuarea sau incetarea mandatului.

Pentru a ajunge la susoendarea din functie, Presedintele trebuie sa fi savarsit fapte grave prin care a incalcat Constitutia.

3) In ceea ce priveste punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare, caracterul juridic al raspunderii nu poate si nu este pus sub semnul intrebarii de nimeni. Dar nici consecintele sale politice nu pot fi negate sau minializate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Mandatul Prezidential.doc