Măsurile educative din cod penal și din noul cod penal

1. Introducere

Combaterea criminalitatii în rândul minorilor a ridicat, în cadrul legislatiei penale, unele probleme speciale, cu totul deosebite de problemele care se pun privitor la cunoasterea fenomenului infractional în rândul adultilor.

În lupta contra infractiunilor savârsite de minori a trebuit sa tina seama de faptul ca, în perioada de formare si dezvoltare prin care trec, ei nu poseda acelasi discernamânt ca majorii si ca ei sunt mult mai receptivi la influentele care se exercita asupra lor, de faptul ca minorii au o experienta mai redusa de viata putând cadea mai usor în greseala si mai ales de faptul ca ei pot fi mai usor reeducati si redati familiei si societatii.

Minorilor infractori care raspund penal, prin noul Cod penal, li s-a creat un regim special. acest regim special consta, în primul rând, în aceea ca minorilor li se pot aplica masuri educative sau pedepse, art.100, alin.1 C. pen. prevazând expres "fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa ori i se poate aplica o pedeapsa".

Masurile educative sunt sanctiuni de drept penal speciale pentru minori, care sunt menite sa asigure educarea si reeducarea acestora prin instruirea scolara si profesionala, prin cultivarea în constiinta acestora a respectului fata de valorile sociale.

Masurile educative în dreptul penal român sunt consecintele raspunderii penale si se iau numai daca minorul a savârsit o infractiune.

Scopul masurilor educative este de a educa si reeduca minorul care a savârsit o infractiune, de a asigura o schimbare în constiinta acestuia pentru respectarea valorilor sociale, prin dobândirea unei pregatiri scolare si profesionale care sa-i permita o deplina integrare în viata sociala.

2. Măsuri educative din Codul Penal

Măsurile educative sunt sancţiuni de drept penal care se aplică minorilor şi au o fucţie preponderent sau exclusiv educativă.

Potrivit art. 101 Cod Penal, măsurile educative care se pot lua faţă de minor sunt:

a. Mustrarea;

b. Libertatea supravegheată;

c. Internarea într-un centru de reeducare;

d. Internarea într-un institut medial-educativ.

2.1. Mustrarea

Mustrarea educativă este prevăzută în articolul 102 Cod Penal.

Mustrarea constă în dojenirea minorului de către instanţa de judecată care explică minorului pericolul social al faptei pe care a săvârşit-o, sfătuindu-l să se poarte bine şi să dovedească că sa îndreptat şi atrăgându-i atenţia totodată că dacă va săvârşi din nou o infracţiune se va lua faţă de el o măsură educativă mai severă sau i se va aplica o pedeaspsă. Mustrarea se execută de către preşedintele completului, în condiţii de solemnitate a şedinţei care să asigure influenţarea pozitivă a minorului, în ceea ce priveşte purtarea sa viitoare.

Măsura se exeută imediat în şedinţa în care s-a pronunţat hotărârea.

Măsura educativă a mustrării nu poate fi executată în absenţa minorului.

2.2.Libertatea supravegheată

Este prevăzută în Codul Penal la art. 103, şi constă în lăsarea minorului în libertate pe timp de un an, sub supraveghere deosebită a părinţilor, tutorelui sau a unei persoane de încredere, cum ar fi o rudă foarte apropiată.

În cazul în care nimeni nu ii poate oferi o supraveghere mai specială instanţa dispune încredinţarea acestuia unei instituţii însărcinate cu supravegherea minorilor.

Legea prevede că ii poate impune minorului respectarea a uneia sau a mai multor obligaţii:

a. Să nu frecventeze anumite locuri stabilite;

b. Să nu intre în legătură cu anumite persoane;

c. Să presteze o activitate neremunerată într-o instituţie cu interes public, cu o durată între 50-200 ore, maximum 3 ore pe zi, după programul de şcoală în zilele nelucrătoare şi în vacanţă.