Moduri de Operare și Factori Favorizanți ai Infracțiunii de Tâlhărie

Criminologia a fost văduvită în trecut ca ştiinţă ce studiază starea, dinamica şi cauzele criminalităţii în scopul elaborării măsurilor de prevenire şi combatere a acesteia Prin excelenţă, o ştiinţă legată de nevoile practicii, de aplicarea cât mai rapidă a soluţiilor propuse de cercetarea ştiinţifică în activitatea concretă de realizare a politicii penale, criminologia este chemată să studieze fenomenul infracţional, aşa cum acesta se manifestă în condiţiile unei anumite societăţi, într-o etapă determinată

Tâlhăria se distinge în perioada actuală printr-o recrudescenţă nemaiîntâlnită, fiind una dintre cele mai grave infracţiuni contra atributelor fundamentale ale omului. Curba infracţionalităţii în domeniul faptelor de tâlhărie s-a mai întâmplat să urce, dar acum asistăm la o adevărată escaladare galopantă a faptelor antisociale de o asemenea gravitate

Din totalul celor 368.025 infracţiuni înregistrate în anul 2000, un număr de 4.143 fapte au fost încadrate ca fiind tâlhării, în care victima a decedat în 19 cazuri, în 11 s-au folosit arme de foc, iar în alte 29 de tâlhării s-au folosit narcotice, spray-uri paralizante etc. Numărul tâlhăriilor a crescut îngrijorător comparativ cu 1990 când s-au înregistrat 2.596 tâlhării. Statisticile întocmite la nivelul Ministerului de Interne şi publicate în Buletinul informativ lunar, ne oferă o serie de date cu privire la anumite elemente obiective, dar şi subiective, de natură a ne forma o imagine de ansamblu, cât de cât veridică, asupra acestui fenomen.

Conform statisticilor judiciare în materie, rezultă că majoritatea infracţiunilor de tâlhărie au avut ca obiect material bunuri din patrimoniul persoanelor fizice. Există aici un raport invers proporţional faţă de fapta scop, anume furtul. Într-adevăr, furtul în paguba persoanelor juridice este mult mai răspândit decât cel în paguba patrimoniului persoanelor fizice. Acest lucru se explică lesne prin grija deosebită a individului faţă de bunurile proprii în comparaţie cu atenţia vizavi de bunurile sociale.

Constatăm, referindu-ne la modul de operare, că majoritatea faptelor au fost realizate prin ameninţare, deci, printr-o violenţă psihică, în schimb, tot mai multe infracţiuni de tâlhărie se caracterizează printr-un mod de operare deosebit şi folosirea unor mijloace care prezintă un grad de pericol ridicat, cum ar fi armele de foc, substanţele toxice şi cele lacrimogene.

Moduri de operare diversificate se folosesc la comiterea tâlhăriilor, mulţi infractori acţionează perioade îndelungate, fără să fie identificaţi, deoarece nu sunt cuprinşi în evidenţele poliţiei, iar supravegherea lor este deficitară, mai ales în cazul celor din rândul ţiganilor, unde posibilităţile de penetrare sunt reduse.

În mediul urban sunt comise peste 80% din tâlhării pe timpul nopţii, în apropierea barurilor, restaurantelor, pe străzi neiluminate, în locuri izolate şi asupra persoanelor sub influenţa alcoolului sau care se deplasează singure. Se realizează frecvent cazuri când infractorii pătrund noaptea în locuinţa cetăţenilor, ameninţă victimele cu săbii şi cuţite, iar când acestea au încercat să riposteze au fost lovite cu duritate şi vătămate corporal.

Tâlhăriile comise în dauna patronilor unor societăţi comerciale au un caracter de continuitate, în special cetăţeni străini, care transportă şi depozitează la reşedinţă sume importante de bani, fără a-şi lua măsuri minime de siguranţă, favorizând acţiunile infractorilor tâlhari, care folosind diferite pretexte (se prezintă drept ofiţeri de poliţie, conaţionali, oameni de afaceri etc.) pătrund în sediile sau locuinţele acestora, unde prin ameninţarea cu arme albe sau de foc, lovire cu pumnii şi picioarele sau cu diferite corpuri contondente, îi deposedează de bani şi bunuri.

Persoanele fără ocupaţie reprezintă peste 35% dintre infractori, iar 25% dintre participanţi provin din rândul ţiganilor. Infractorii ţigani, grupaţi pe bază de rudenie sau amiciţie, prin aşa-zisa judecată ţigănească numită “stabor”, determină victimele de aceeaşi etnie, prin ameninţare şi violenţă, să le plătească sume mari de bani ori să predea anumite bunuri de valoare, motivaţiile lor fiind puerile. Este un mod de operare folosit în ultimii ani şi de regulă, aceste infracţiuni nu sunt reclamate, datorită faptului că victimele se află sub imperiul fricii generate de ameninţările sau violenţele ce au fost exercitate asupra lor.

S-au înregistrat tâlhării, comise de 5-7 autori, constituiţi în grup, care s-au deplasat cu autoturisme, mărci străine, folosind numere de înmatriculare false, la sediul unor depozite ale societăţilor comerciale, unde au pătruns prin ameninţarea paznicilor cu arme de foc, săbii, cuţite, pistoale cu gaze iritant – lacrimogene, după care au sustras aparatură electronică şi alte bunuri de valoare, dispărând cu rapiditate. Îngrijorător este şi faptul că au existat tâlhării săvârşite în exclusivitate de femei. Numita S.C. de 60 ani, pensionară, a fost atacată de două ţigănci care, imobilizând-o prin folosirea unui spray lacrimogen, i-au sustras o sumă importantă de bani.

Pe arterele de circulaţie rutieră recent s-au comis tâlhării, de către infractori îmbrăcaţi în uniforme de poliţie care au oprit noaptea, prin semnale luminoase, autoturisme cu număr de înmatriculare străin, solicitând actele şi concomitent folosind violenţa asupra ocupanţilor autoturismelor, urmate de furtul unor sume de bani, obiecte de valoare şi chiar de deposedarea de mijlocul de transport respectiv.