Moștenirea Legală

Moştenirea este transmitere patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moştenirea) către succesorii săi. Este de menţionat că moştenirea poate fi realizată prin două forme conform testamentului adică moştenire testamentară; sau în termenul legii - adică moştenire legală.

În cazul succesiunii testamentare succesori pot fi: persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi cele care au fost concepute în timpul vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi s-au născut vii după decesul acestuia, indiferent de faptul dacă sunt sau nu copii lui, precum şi persoanele juridice care au capacitate juridică civilă la momentul decesul celui ce a lăsat moştenirea.

În cazul succesiunii legale succesori pot fi: persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi copii celui ce a lăsat moştenirea, precum şi copii celui ce a lăsat moştenirea concepuţi în timpul vieţii lui şi născuţi după decesul acestuia.

Categoriile de persoane care nu pot fi succesori sunt numiti prin lege succesori nedemni. Astfel nu poate fi succesor testamentar:

1. persoana care a comis intenţionat o infracţiune sau o faptă amorală împotriva ultimei voinţe, exprimate în testament, a celui ce a lăsat moştenirea dacă aceste circumstanţe sunt constatate de instanţa de judecată.

2. persoana care a pus intenţionat piedici în realizarea ultimei voinţe a celui ce a lăsat moştenirea şi a contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor acestora.

Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti care, la data deschiderii succesiunii, nu sunt restabiliţi în drepturi părinteşti şi nici părinţii (adoptivi) şi copii maturi (inclusiv cei adoptaţi) care s-au eschivat cu rea - credinţă de la executarea obligaţiei de întreţinere a celui ce a lăsat moştenirea dacă această circumstanţă este constatată de instanţa de judecată.

MOŞTENIREA TESTAMENTARĂ

Testamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil şi personal prin care testatorul dispune cu titlu gratuit, pentru momentul încetării sale din viaţă, de toate bunurile sale sau de o parte din ele. Este de menţionat că testamentul poate fi întocmit doar în una din următoarele forme:

1. olograf - scris în întregime personal, datat şi semnat de testator;

2.autentic - autentificat notarial, precum şi asimilat cu cel autentificat notarial;

3. mistic - scris în întregime, datat şi semnat de testator, strâns şi sigilat şi apoi prezentat notarului, care aplica inscripţia de autentificare pe plic şi îl semnează împreună cu testatorul.

Nu pot fi martori testamentari persoanele care nu au atins majoratul, cele lipsite de capacitate de exerciţiu, moştenitorii testamentari şi rudele lor pe linie ascendentă şi descendentă, surorile, fraţii, soţul (soţia) şi legatarul.

Testatorul poate modifica sau revoca testamentul în orice moment:

1. prin întocmirea unui nou testament, care revocă în mod direct, total sau parţial, testamentul anterior ce contravine noului testament;

2. prin depunerea unei cereri la notar;

3. prin distrugerea tuturor exemplarelor testamentului olograf.

Testamentul nu are putere legală:

1. dacă unica persoană în a cărei favoare a fost întocmit decedează înaintea testatorului;

2. în cazul în care unicul moştenitor nu acceptă moştenirea;

3. dacă averea testată dispare în timpul vieţii testatorului sau este înstrăinată de acesta;

4. în partea în care încalcă rezerva succesorală.

Testamentul este nul dacă sânt prezente condiţiile de nulitate a actelor juridice. Dispoziţiile testamentare care contravin legii sau intereselor publice, precum şi condiţiile care nu sânt clare sau contravin una alteia, sânt nule. Testamentul întocmit cu nerespectarea formei stabilite de lege este nul. Testamentul este declarat nul de către instanţa de judecată. Dacă dintre câteva dispoziţii testamentare una nu mai are putere legală sau este nulă, iar testatorul nu a lăsat alte dispoziţii, restul dispoziţiilor testamentului rămân în vigoare.

Valabilitatea testamentului poate fi contestată, în temeiul condiţiilor de nulitate a actelor juridice, de către moştenitorii legali şi de alte persoane interesate. Acţiunea privind declararea nulităţii testamentului poate fi intentată în termen de un an de la data deschiderii succesiunii. Acest termen nu se extinde asupra acţiunii proprietarului dacă testatorul a testat din greşeală o avere străină ca fiind a sa.