Moțiunea de Cenzură

Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice, legi ordinare, regu-lamente şi moţiunea de cenzură.

Moţiunea de cenzură, reglementată de art.113 din Constituţia României, re-vizuită, ca o instituţie din sfera raporturilor dintre Parlament şi Guvern, reprezintă cea mai gravă sancţiune în cadrul răspunderii politice a Guvernului faţă de Parla-ment, deoarece are ca finalitate demiterea executivului prin retragerea încrederii acordate de către Parlament cu ocazia votului de investitură.

Deşi Guvernul este supus votului de încredere al Parlamentului, acest vot de încredere nu este acordat odată pentru totdeauna. Moţiunea de cenzură este, în cele mai multe cazuri, opera opoziţiei care încearcă pe această cale, în pofida rezultate-lor alegerilor, că constituie o nouă majoritate parlamentară, în virtutea căreia să se formeze un nou Guvern, cu o altă componenţă politică .

Într-o altă opinie, moţiunea de cenzură are ca scop angajarea unei dezbateri publice asupra politicii Guvernului, în vederea demiterii sale. În aceeaşi opinie de-miterea Guvernului este doar un rezultate urmărit .

Guvernul, conform art.109, alin.(1) din Constituţia României, revizuită, „răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate”, iar conform art.113 alin.(1), „Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.

Moţiunea de cenzură apare ca o instituţie simetric opusă votului de investitu-ră, întrucât Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţi-lor şi senatorilor.

Regimul nostru constituţional nu admite promovarea unei moţiuni individua-le de cenzură prin care să se pună capăt exercitării funcţiei de un anumit membru al Guvernului, ceea ce face ca actele şi faptele unui membru al guvernului să poată fi imputate întregii echipe guvernamentale, în condiţiile în care primul-ministru nu propune Preşedintelui României revocarea acelui membru al Guvernului a cărui conduită politică sau juridică poate declanşa promovarea unei moţiuni de cenzură .

Deşi motivele care pot determina iniţierea unei moţiuni de cenzură sunt din cele mai diverse, acestea ar putea fi încadrate în două mari categorii: de natură in-stituţională şi de natură politică .

Din punct de vedere instituţional, programul de guvernare, cel pe baza căru-ia Guvernul asigură conducerea politicii interne şi externe a ţării, se află într-un stadiu inadecvat de implementare sau de execuţie neexistând o coordonare cores-punzătoare între instituţiile statului în efectuarea operaţiunilor necesare unei guver-nări optime. Aceste disfuncţionalităţi sunt receptate de către parlamentari pe diver-se canale, unele analizate anterior, cum sunt întrebările, interpelările sau anchetele parlamentare, altele care ţin de comunicarea cu circumscripţiile electorale, în virtu-tea mandatului reprezentativ al deputaţilor şi senatorilor, la care se pot adăuga peti-ţiile cetăţenilor, dezbaterea publică, inclusiv media etc.

Din punct de vedere politic, mandatul de încredere este singurul în temeiul căruia Guvernul poate funcţiona, constituie esenţa raporturilor dintre Parlament şi Guvern, de unde rezultă autonomia acestora, ca expresie a principiului separaţiei şi echilibrului dintre puterea legislativă şi cea executivă în îndeplinirea rolului con-stituţional ce le revine, potrivit art.61 alin.(1) şi, respectiv, art.102 alin.(1) din, pre-cum şi a funcţiilor lor specifice .

Oricare ar fi motivele invocate, se crează un conflict între legislativ şi execu-tiv, fapt care conduce la moţiunea de cenzură.

Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii . Pentru a se putea verifica îndeplinirea acestei condiţii de valabilitate pentru introducerea moţiunii de cenzură, este necesar ca numele şi prenumele semnatarilor să fie însoţi-te de calitatea de deputat sau de senator, grupul parlamentar de care aparţin şi de semnătură .