Normele Juridice de Drept Administrativ

Cap 1 Structura normei juridice de drept administrativ

Norma juridică alcătuieşte elemental principal al dreptului administrative,ea fiind mesajul legiuitorului pentru membrii statului.

Acest mesaj pentru a devein regulă cu forţă juridică trebuie să îndeplinească anumite condiţii de organizare logică internă şi de prezentare externă.

Ca atare,norma de drept administrative este structurată intr-o dublă perspectivă:

• Perspectiva dată de logica normei-structura logico-juridică

• Perspective oferită de construcţia,de forma de prezentare externa-structura tehnico-legislativa.

Încercanând o particulariyare a normei de drept administrative,observăm că în general,structura logico-juridică a acestor norme cuprinde cele trei elemente ale normei juridice.

1.1.Structura logico-juridică a normei de drept administrativ

Structura logică este dată de conţinutul normei fiind considerată cea mai stabilă parte a sa.

Încercand o particularizare a normei de drept administrative,observăm că,în general,structura logico-juridică a sa cuprinde cele trei elemente:ipoteză,dispoziţie şi sancţiune.

Ipoteza descrie împrejurările ,condiţiile în care intră în acţiune dispoziţia sau sancţiunea normei.Ea poate să cuprindă definiţii şi principii,calitatea subiectului,obiectul de activitate al subiectului precum şi alte condiţii necesar a fi ştiune în momentul aplicării dispoziţiei.

Avand în vedere accentul pus în ultimul timp pe puterea discreţionară a administraţiei publice ,legiuitorul a considerat necesar ca acest prim element să fie din ce în ce mai exact prin precizări de amănunt,astfel s-a ajuns în situaţia unei ipoteze dezvoltate.

Dispoziţia constituie partea activă,elementul raţional ,miezul normei de drept administrativ,ea este în general,categorică,imerativă,deoarece raporturile sociale ce fac obiectul reglementării dreptului administrativ se desfăşoară în procesul de exercitare a puterii publice.

Dispozişia normei juridice poate să ordone,sa impună o anumită prestaţie,o anumită conduită pentru subiectele de drept la care se referă.Acest tip de dispozoţie cu caracteer onerativ(imperativ) este una din cele mai întalnite în practica legislativă,astfel reglementările de drept administrativ în marea lor parte cuprind obligaţii pentru autorităţile administraţiei publice(obligaţia de a face).

De asemenea,dispoziţia normei de drept administrativ poate sa prevadă obligaţia de a nu face (de abţinere)de la savarşirea unei fapte,în acest caz suntem în prezenţa unei dispoziţii de tip prohibitiv.Precizăm în acest sens normele de drept administrativ cu caracter contravenţional care consacră forme de constrangere administrativă,acestea fiind cel mai des întalnite.

Dispoziţia normei de drept administrativ are uneori şi caracter permisiv,reglementand posibilitatea subiectului de a acţiona sau nu,lasand astfel la latitudinea sa exercitarea sau neexercitarea unei anumite acţiuni.

În cadrul normelor juridice de drept administrativ categoriile de dispoziţii enumerate mai sus se pot succede în orice ordine,ordinea de mai sus nefiind privită ca o ordine strictă,de asemenea normele pot cuprinde şi doar singura cetegorie dintre acestea.

Sancţiunea este al treilea element al normei de drept administrativ şi prevede consecinţele juridice nefavorabile care decurg în cazul nerespectării dispoziţiei sau ipotezei sau masurile de cointeresare a subiectului în vederea promovării conduitei dorite.

Norma juridică este o „poruncă”a statului asupra membrilor societăţii,care din momentul intrării în vigoare,în mod nemijlocit şi necondiţionat orice abatere de la prevederile sale presupune o nesocotire a sa ,a ordinii juridice şi implică intervenţia forţei de constrangere a statului.