Noțiunea de Administrație Publică

1. Noţiunea de administraţie publică

Etimologic, termenul de administraţie provine din limba latină fiind format din prepoziţia „ad” - care se traduce prin „la”, „către” - şi „minister”, cu semnificaţia „servitor”, „îngrijitor”, „ajutător”. Din aceste traduceri, cuvântul „administer” ne apare într-un dublu înţeles, având o semnificaţie directă: „ajutor al cuiva”, „executant”, „slujitor”, şi o semnificaţie figurativă de „unealtă”, „instrument” .

Dicţionarul explicativ al limbii române atribuie verbului „a administra” semnificaţia de a conduce, a cârmui, a gospodări o întreprindere, instituţie etc., iar prin „administraţie” înţelege totalitatea organelor administrative ale unui stat .

În limbajul curent termenul „administraţie” este utilizat în mai multe sensuri, reprezentând după caz:

• conţinutul principal al uneia dintre cele trei puteri statale, puterea executivă;

• compartimentul funcţional (direcţie, departament, secţie, etc.) dintr-o întreprindere sau instituţie, însărcinat cu administrarea acesteia;

• sistemul de autorităţi publice care înfăptuiesc puterea executivă;

• conducerea unui agent economic sau unei instituţii, etc.

Din multiplele sensuri atribuite termenului de administraţie, preocupările teoreticienilor secolelor XIX şi XX s-au axat, în principal, pe clarificarea noţiunii de administraţie publică.

Pentru a defini administraţia publică, este necesar, în primul rând, să se determine graniţele generale ale acesteia şi să se enunţe principalele concepte ale disciplinei şi practicii administraţiei.

În al doilea rând, definirea administraţiei publice trebuie să releve locul şi rolul acesteia în contextul politic, economic şi social al statului de drept, bazat pe principiul separaţiei puterilor în stat.

Plecând de la aceste constante, vom face o succintă trecere în revistă a eforturilor făcute în doctrina de specialitate pentru definirea noţiunii de administraţie publică.

Astfel, în lucrarea sa „Public Administration: concepts and cases” (Boston, Houghlon Wifflin, 1978), autorul Richard Stillman prezintă, în sinteză, definiţiile formulate de diferiţi autori americani, astfel :

1. John J. Corson şi J.P. Harris definesc administraţia publică drept „activitatea prin care se realizează scopurile şi obiectivele guvernului.”

2. John Pfiffner şi Robert Presthus consideră că „administraţia publică, ca domeniu de activitate, este în principal preocupată de mijloacele pentru implementarea valorilor politice.”

3. James W. Davis apreciază că „administraţia publică poate fi cel mai bine identificată ca ramură executivă a guvernării.”

4. Nicholas Henry formulează în mod complex definiţia administraţiei publice „aceasta diferind de tendinţele politice, atât prin accentuarea comportamentului birocratic dar, mai ales, prin sistemul structurilor proprii şi metodologiilor aplicate pentru realizarea scopurilor guvernamentale”.

Citând aceste enunţuri învederăm faptul că diversitatea lor relevă un element de netăgăduit al administraţiei publice, şi anume complexitatea acesteia.

A administra înseamnă a acţiona neîntrerupt. Este axiomatic faptul că nu se obţine nimic fără acţiune şi nu se păstrează nimic din momentul în care efortul a încetat, filozofia administraţiei constând în activitatea ei permanentă, continuă.

Acţiunea administrativă, spunea Traian Herseni, „nu constituie un scop în sine, ea trebuie să servească realităţile sociale în veşnică mişcare. Nici oamenii nu sunt pretutindeni identici. De aceea, a administra nu înseamnă oriunde acelaşi lucru. Ceea ce este valabil într-o ţară, nu este valabil pentru orice ţară” .

Adaptând cele de mai sus contextului nostru, vom reda câteva concepţii exprimate în doctrina franceză, cu impact deosebit asupra doctrinei şi organizării administraţiei publice din ţara noastră.