Noul Cod Penal și Infracțiunile Contra Persoanei

Noţiuni introductive

Elaborarea şi adoptarea unui nou Cod Penal reprezintă un moment crucial în evoluţia legislativă a oricărui stat. Profundele transformări în plan politic, social şi economic, care au avut loc în societatea romanescă în cele aproape 4 decenii care au trecut de la adoptarea Codului penal în vigoare, nu lasă loc pentru nicio îndoială în privinţa necesităţii adoptării unui nou Cod penal.

Prof. univ. dr. Valerian Cioclei compară, în lucrarea sa “Critica raţiunii penale”, frământările prin care trece justiţia română cu drama cailor din lacul Ladoga descrisă de sciitorul italian Curzio Malaparte în romanul Kaputt. Aceşti cai, în încercarea de a se salva de la un incendiu devastator ce cuprinsese pădurea Raikkolo în care se aflau, s-au aruncat în lacul Ladoga. Înotând spre malul opus, apa a îngheţat brusc în jurul lor ca urmare a surfuziunii. Este cunoscut in termodinamică faptul că o apă foarte pură, ca cea a lacurilor glaciare, nu îngheaţă la zero grade, ci se menţine lichidă până la -20 de grade Celsius. Având un echilibru termic extrem de fragil, imersiunea bruscă a unor corpuri străine, cea a cailor în cazul de faţă, declanşeză cristalizarea. Însuşi caii au provocat îngheţarea apei care le-a adus sfârşitul...

Această surfuziune evocă fragilitatea invizibilă societăţii complexe în care ne scăldam.

În concluzie, decizia elaborării unui nou Cod penal are la bază o serie de neajunsuri existente în actuala reglementare, neajunsuri evidenţiate atât de practică, cât şi de doctrină.

Desigur că, în contextul în care intrarea în vigoare a noului Cod este deocamdată incertă, se pune problema utilităţii acestei lucrări. Această problemă, privită din două perspective, cea a intrării în vigoare a noului Cod şi cea a neaplicării acestuia, duce la două concluzii: în momentul intrării in vigoare a noului Cod, aceste explicaţii pot reprezenta o primă grilă de lectură în sprijinul înţelegerii şi aplicărilor noilor dispoziţii; dacă noul Cod nu va mai fi aplicat, aceste explicaţii au rolul de a evidenţia neajunsurile actualei reglementări şi de a reaminti ca unele modificări în legea noastră penală sunt, până la urmă, inevitabile.

Principalele modificări aduse de NCP

infracţiunilor contra persoanei

În noul Cod penal, în Titlul I al părţii speciale sunt prevăzute acum infracţiunule contra persoanei şi nu cele contra securităţii naţionale, restabilind astfel o ierarhie firească a valorilor protejate. Aceste infracţiuni sunt acum sistematizate în următoarele capitole:

• infracţiuni contra vieţii

• infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii

• infracţiuni comise asupra membrilor de familie

• agresiuni asupra fătului

• infracţiuni privind obligaţia de asistenţă a celor în primejdie

• infracţiuni contra libertăţii persoanei

• infracţiuni de trafic şi exploatare a unor persoane vulnerabile

• infracţiuni impotriva libertăţii şi integrităţii sexuale

• infracţiuni ce aduc atingere domiciliului, vieţii private şi corespondenţei

Se observă că legiuitorul noului Cod penal a realizat o resistematizare a acestor infracţiuni contra persoanei, păstrând grupele tradiţionale (fără infracţiunile contra demnităţii persoanei), dar adaugând şi altele, constituite din infracţiuni aflate în reglementarea actuală, de la alte categorii de infracţiuni sau în legile speciale, ori chiar noi infracţiuni pentru normativul juridic penal românesc.

Pe lângă aceste modificări de ordin tehnic, legiuitorul a modificat şi conţinutul efectiv al structurii anumitor infracţiuni. În continuare le vom analiza în ordinea în care apar în Cod.

Urmând exemplul legislaţiilor europene, în Capitolul I, care cuprinde infracţiunile contra vieţii, sunt prevăzute următoarele infracţiuni: omorul (art. 188), omorul calificat (art. 189), uciderea la cererea victimei (art. 190), determinarea sau înlesnirea sinuciderii (art. 191) şi uciderea din culpă (art. 192)